Sărbătoarea în lumea modernă a pornit ca o comemorare a victimelor grevei generale din Chicago, devenind apoi aniversarea mișcării muncitorești, la nivel internațional. În urma manifestațiilor din industria construcțiilor se solicita o reducere a numărului de ore muncite, ajungând la programul de 8 ore pentru o zi legală de muncă începând cu 1 mai 1886.
În cele din urmă, 1 Mai a ajuns să fie sărbătorită cu o zi de concediu, în majoritatea statelor vest europene.
În România, această zi a fost celebrată cu parade propagandistice în timpul comunismului, fiind inaugurată pe 1 mai 1890 de mișcarea socialistă.
Chiar dacă în timpurile noastre 1 mai este ziua muncii, în trecut avea cu totul altă semnificație. Aceasta marca începutul primăverii și își are originile în tradițiile păgâne, încă din neolitic.
“Armindeni” este cunoscută în popor și ca “ziua pelinului” sau “ziua bețivului” și marchează începutul primăverii. Sărbătoarea se ținea la sate pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturii ca grindina și seceta. Reminiscente ca ritualuri magice pentru fertilitate și belșug, obiceiurile de 1 mai erau închinate lui Arminden, o divinitate a vegetației.
“Ziua bețivului” a devenit ziua liberă a muncitorilor care se pot relaxa la un pahar de vin sau bere și un grătar copios. Prilej de veselie și de bună-dispoziție, ziua de 1 mai a rămas asociată cu petrecerile în aer liber și cu reînnoirea naturii.
Se încing grătarele, iar micii sfârâie pe ele
Fără mici, parcă nu e 1 Mai. Potrivit unui sondaj efectuat chiar în aceste zile, în ceea ce priveşte semnificaţiile grătarului pentru români, acesta este văzut în principal ca o activitate de relaxare în aer liber (34%), o oportunitate de socializare cu cei dragi (26%) şi un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanţă (26%).
De la un grătar reuşit nu trebuie să lipsească micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele şi glumele (48%) şi muzica (43%).
Și celelalte țări europene au primit cu drag această sărbătoare. În Italia, 1 mai este considerată cea mai fericită zi din an. În Grecia, familiile ies la picnicuri și fac ghirlande de flori pentru a orna ușile, urmând să dea florile jos abia de Tăierea capului lui Ioan Botezătorul. Germanii, spre exemplu, oferă câte un suvenir persoanei iubite, similar obiceiului românesc de mărțișor. Argentina a numit această zi “ziua statului degeaba”, fiind celebrată ca atare.
