2032 de lei, pensia minimă pentru români. Când o vor primi și ce se va lua în calcul
Șeful Casei de Pensii anunță că 2032 de lei va fi pensia minimă pentru români în 2024, după recalculare. De asemenea, oficialul dă asigurări că nicio pensie nu va scădea și, în plus, se va ține cont de sporuri, al treisprezecelea salariu, plata cu ora, dar și premiile câștigate pentru care s-au plătit dări la stat.
2032 de lei, pensia minimă pentru români
După publicarea în transparență publică a proiectului Legii Pensiilor, Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii a anunțat că toate cele 5 milioane de pensii vor ajunge la valoarea de 2032 de lei, punctul de pensie din 2024.
”Toate cele 5 milioane de pensii în plată vor ajunge la valoarea de 2032 de lei, punctul de pensie care crește de la 1785 de lei, o creștere de 13,8% acordată tuturor pensiilor în plată. O pensie de serviciu are două componente, una calculată pe contributivitate și partea cea care se suportă de la bugetul de stat care se calculează conform legii respective, care reglemenează respectivul statut. Este o reglare între bugete. Se va primi acea sumă numai că partea contributivă se majorează cu procentul respectiv, diminunându-se practic din subvenția de la bugetul de stat urmând ca pensia să nu crească per ansamblu, să rămâna aceeași pensie în plată” a declarat Baciu la RealitateaPlus.
Șeful Casei de Pensii a vorbit și despre bonusul care se va acorda pentru cei care rămân în activitate după 25 de ani.
”Între 25 și 30 de ani pentru fiecare an peste 25 de ani se acordă 0,5 puncte, între 30 și 35 de ani se acordă 0,75 de puncte pentru fiecare an care trece peste 30 de ani, iar peste 35 de ani un punct pentru fiecare an care se cotizează peste 35 de ani. Încercăm pe această cale să prelungim viața activă a oamenilor, oamenii să contribuie mai mult, încurajăm contributivitatea în sistemul public de pensii” a precizat Daniel Baciu.
Nicio pensie nu va scădea după recalculare
Oficialul de la Casa de Pensii a dat asigurări că nicio pensie nu va scădea după recalculare.
”Nicio pensie nu va scădea. Eventual dacă din formula de calcul actuală va ieși un cuantum inferior al cărui cuantum există în plată, oamenii vor rămane… este un principiu universal valabil care a fost valabil în toate legislațiile anterioare ale pensiilor, omul rămâne cu pensia cea mai avantajoasă în plată” a explicat Daniel Baciu.
Baciu a mai precizat că viitoarele creșterile nu vor fi egale pentru toți pensionarii, așa cum se va face la indexarea cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024.
”O mare parte din pensii vor avea creșteri. Creșterile nu sunt exact ca la majorarea de la 1 ianuarie pentru toată lumea același procent. Și în funcție de, aici intervine particularitatea fiecărui pensionar, în funcție de istoricul profesional, anii de cotizare, intevine și acel indice de corecție, cei care au ieșit după 2020 au beneficiat de un indice mai fovarizant de 1,41, în detrimentul celor care nu au beneficiat de acel indice de corecție.
Aici creșterile nu vor fi la fel pentru toată lumea, vor fi în funcție de anul pensionării, în funcție de numărul de puncte acumulate, în funcție de stagiul de cotizare realizat de-a lungul timpului” a declarat șeful Casei de Pensii.
Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare
Cât privește vârsta de pensionare, președintele Casei Naționale de Pensii a explicat că va fi vorba despre o egalizare a vârstei de pensionare, dar că acest lucru se va face etapizat și se va ține cont de speranța de viață din România, așa cum ne impun normele europene.
”Acest lucru nu se va face brusc, imediat cu data intrării în vigoare a acestei legi. Există o anexă la acest proiect de lege unde se spune foarte clar că vârsta de pensionare de 63 de ani se atinge tocmai în anul 2030, urmând încă o etapizare de 2 ani de zile până în anul 2035. Abia în anul 2035 se va atinge acea egalizare a vârstei între femei și bărbați.
Stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare prevazute în prezenta lege sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România la un interval de maxim 3 ani. Concret, ce înseamnă asta? Lucrurile sunt destul de clare și predictibile în același timp pentru că România are o speranță de viață scăzută față de țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Din trei în trei ani se evaluează această speranță de viață. Sunt niște indicatori clari, normali, predictibili care funcționează peste tot în UE. În funcție de creșterea speranței de viață ar trebui să fie corelată și vârsta de pensionare. Deocamdată, noi ne oprim la 65 de ani”, a declarat Daniel Baciu.
