A fost cutremur într-o zonă total atipică. S-a resimțit în toată Dobrogea
A fost cutremur într-o zonă total atipică.În ziua de 12 Iulie 2024, la ora 20:39:20 (ora locală a României), s-a produs în DOBROGEA, TULCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.9, la adâncimea de 30.0 km.
A fost cutremur într-o zonă total atipică. S-a resimțit în toată Dobrogea
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 46km E de Tulcea, 52km SE de Izmayil.
”În ziua de 12 Iulie 2024, la ora 20:39:19 (ora locală a României), s-a produs în DOBROGEA, TULCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 13.7 km”, a transmis sursa citată.
Deocamdată, nu au fost anunţate probleme în urma cutremurului.
Cutremurele din zona litoralului
Cutremurele care au avut loc în zona litorală a României au produs schimbări ale reliefului costier. Din cauza morfologiei fundului Mării Negre, un seism puternic ar putea avea efecte devastatoare.
Arhivele menționează mai multe valuri înalte care au distrus așezări întregi din vechiul Tomis. Tot pe seama unui tsunami este pusă și distrugerea Cetății Callatis. De-a lungul mileniilor, Dobrogea a fost devastată de mai multe seisme, care au produs și tsunami de intensitate mai mică sau mai mare.
Cel mai devastator cutremur care a avut loc în Dobrogea s-a produs în martie 1901. Seismul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.
Cutremurul din 1901, de 7,2 grade pe scara Richter, scriu Petre Alexandrescu şi A. Balreş în Revista Pontica, a avut nu mai puţin de 37 de replici în acelaşi an. Seismul, cu epicentrul în zona Şabla – Cavarna, a ruinat sate întregi de la malul Mării Negre.
Dobrogea de Sud este o zonă cu seismicitate ridicată comparativ cu ţinuturile nordice. Aici s-au produs 88% din numărul total al cutremurelor înregistrate. Astfel, au fost menţionate 170 de cutremure în întreaga Dobroge până în 1929. Numai în sudul Dobrogei se concentrează 117 focare, dintre care 76% în zona Şabla – Capul Caliacra.
Zona dintre Biserica Greacă și cazarma infanteriei, scufundată
Cutremurul care s-a produs 14 octombrie 1892 a atins gradul 9 în zona epicentrală, fiind resimțit la Cavarna‐Şabla, Constanța, Babadag, Tulcea. Seismul a provocat la Constanța scufundarea cu 10 metri sub nivelul terenului alăturat a unei porțiuni de 500 metri lungime, cuprinsă între Biserica Greacă şi cazarma infanteriei. El a fost resimțit în Delta Dunării, „mai ales la Sulina, Isaccea, Tulcea”, afirmându‐se că „Epicentrul acestui cutremur a fost Lacul Sinoe”, scrie Petre Alexandrescu în Revista Pontice.
Mărturiile vremii vorbesc şi de un cutremur care a distrus cetăţile bizantine în secolul I şi Dionysopolis la anul 543.
Prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a afirmat, de fiecare dată, că în Marea Neagră se pot produce valuri seismice. Mărmureanu spune că activitatea seismică de la Şabla ar putea provoca un nou tsunami în Marea Neagră.
Pericolul este cu atât mai mare cu cât în Marea Neagră există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric.
