Fostul premier grec Costas Simitis a murit duminică, 5 ianuarie, la vârsta de 88 de ani, potrivit unui anunţ făcut de televiziunea publică Ertnews. Politicianul elen a fost unul din fondatorii Pasok („Mişcarea Socialistă Panelenă”), partidul socialist creat în 1974, imediat după căderea dictaturii coloneilor.
El i-a succedat lui Andreas Papandreou, liderul istoric al partidului, şi a fost prim-ministru între anii 1996 şi 2004. Costas Simitis a jucat în special un rol determinant în adoptarea monedei euro de către Grecia în 2001, arată ABC News.
Konstantinos G. Simitis (23 iunie 1936 – 5 ianuarie 2025) a fost un politician grec care a condus mișcarea de „modernizare” a Greciei.

Simitis a fost membru fondator al PASOK și a fost numit ministru al agriculturii în primul guvern al lui Papandreou. A rămas acolo până în 1985. A fost numit ministru al economiei naționale în 1985, când risipa PASOK a necesitat impunerea unei noi „stabilități” financiare sub forma unui program de ajustare economică, ceea ce a marcat reputația ulterioară a lui Simitis.
Odată cu obținerea stabilității și cu scăderea popularității partidului, Andreas s-a distanțat de politicile lui Simitis, iar acesta a demisionat. Simitis a dobândit o experiență ministerială suplimentară în 1989-1990, în calitate de ministru al educației în guvernul Zolotas, format din toate partidele (și, ulterior, în calitate de ministru al industriei, energiei, tehnologiei și comerțului între 1993 și 1995).
În 1996, Simitis a câștigat șefia PASOK după ce starea de sănătate a lui Papandreou s-a deteriorat. Cu toate acestea, tranziția conducerii de la Papandreou la Simitis a fost confruntată de loialiștii fostului prim-ministru, care doreau să împiedice realizarea unei astfel de tranziții.
Lui Simitis i-a lipsit carisma predecesorului său, iar sprijinul partidului fracturat a limitat multe dintre acțiunile sale în guvern. Cu toate acestea, până la sfârșitul mandatului său, în 2004, Simitis avea de proclamat câteva realizări și reforme semnificative în societate și economie. Economia Greciei, după două decenii de retorică exuberantă a predecesorilor săi și de stagnare financiară[1], a fost pusă în ordine prin reducerea inflației de la o medie anuală de 15% la 3%, iar a deficitelor bugetare de la peste 10% la 3%. Economia a crescut cu o creștere medie anuală de 4,1% din PIB.[2] Grecia, sub conducerea lui Simitis, a fost una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa.
Performanța economiei grecești sub conducerea lui Simitis a pecetluit intrarea Greciei în moneda euro și încheierea călătoriei de aliniere a Greciei la Occident care a început cu Eleftherios Venizelos și a continuat cu Constantin Karamanlis. Simitis a reușit, de asemenea, aderarea Ciprului la UE, o prioritate diplomatică pentru Grecia. Finalizarea cu succes a Jocurilor Olimpice de vară de la Atena din 2004 a consolidat, de asemenea, imaginea pozitivă a Greciei ca stat modern capabil să îndeplinească sarcini sofisticate. În plus, au fost finalizate o serie de proiecte de infrastructură la scară largă, precum noul aeroport Eleftherios Venizelos, șoseaua de centură a Atenei, metroul din Atena și podul Rio-Antirrio. De asemenea, au fost introduse noi instituții, precum Ombudsmanul grec și o serie de organisme de reglementare pentru a supraveghea liberalizarea pieței.
După izbucnirea crizei datoriilor în Grecia în 2009, moștenirea lui Simitis ar fi reinterpretată de critici ca fiind insuficientă sau înșelătoare. Cu toate acestea, instituțiile guvernamentale sub conducerea lui Simitis au fost dezvoltate și consolidate în capacitatea lor de a se reforma, părând atât mai „moderne”, cât și mai „europene”.