A murit Ion Iliescu, primul președinte al României democratice, de după 1989! UPDATE: Spitalul SRI și Guvernul anunță decesul fostului șef de stat

Fostul președinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani, marți, 5 august. Starea de sănătate a fostului președinte al României, diagnosticat cu cancer pulmonar, s-a agravat astăzi „la acest moment fiind critică”, anunță încă de zilele trecute Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat fostul președinte.

UPDATE: Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” confirmă decesul lui Ion Iliescu

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a venit cu o serie de informații privind decesul președintelui Ion Iliescu.

Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55.

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților.

Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viața, demnitatea și respectul pentru pacienții săi.

UPDATE: Guvernul anunță decesul fostului șef de stat

Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a anunțat Guvernul României.

Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați!

*Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare, mai arată Executivul.

A murit Ion Iliescu, primul președinte al României! Avea 95 de ani

Starea generală se deteriorase, devenind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă încă de sâmbătă.

„Starea generală a pacientului (Ion Iliescu – n.r.) s-a deteriorat, la acest moment fiind critică, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă”, anunța sâmbătă Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Ion Iliescu, în vârstă de 95 de ani, era internat din 9 iunie la spitalul Agrippa Ionescu. În 16 iunie, medicii au anunțat că Ion Iliescu  suferă de cancer la plămâni. Luni, 28 iulie, spitalul anunța că fostul preşedinte este „stabil cardiovascular” însă „se remarcă o tendință de somnolență și slăbiciune marcată”.

Fostul președinte era internat de mai multe săptămâni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Conform informațiilor transmise de medici, Ion Iliescu suferea de cancer pulmonar.

„În urma evaluărilor de specialitate, imagistice și histopatologice, efectuate până la acest moment, comisia medicală multidisciplinară a stabilit fără dubiu că afecțiunea pulmonară de care suferă pacientul este de natură oncologică”, informa Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Anterior, medicii de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde Ion Iliescu a fost internat, au transmis un comunicat de presă prin care arătau că fostul președinte a fost operat pentru a i se elibera căile respiratorii.

„Ca urmare a progresiei bolii de bază, starea generală a pacientului s-a agravat, cu dificultăți respiratorii importante. Echipa medicală multidisciplinară a stabilit în această dimineață oportunitatea efectuării unei proceduri chirurgicale de asigurare a permeabilității căilor respiratorii superioare”, au transmis reprezentanții spitalului. Conform acestora, intervenția a decurs fără incidente.

Ultima apariție publică, în 2017

Ion Iliescu a condus România în trei mandate, între 22 decembrie 1989-1992, apoi între anii 1992-1996 și 2000-2004.

Ultima sa apariţie publică a fost în 2017, când a fost citat în dosarul Revoluţiei, care a fost de curând retrimis în instanţă, la Parchetul Militar.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost urmărit penal în Dosarul Mineriadei, din data de 26 aprilie 2024, atunci când procurorii i-au adus la cunoștiință calitatea de inculpat pentru infracţiuni contra umanităţii în Dosarul Mineriadei.

Mândrele tinereți comuniste

Născut pe 3 martie 1930 la Oltenița, județul Călărași, Ion Iliescu a fost abandonat de mama sa naturală, Maria Dumitru Toma, bulgăroiacă la origine, când avea doar un an. La scurt timp, tatăl său, Alexandru Iliescu, un comunist ilegalist, decerist de profesie, s-a căsătorit cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu. El a fost crescut mai mult de bunici, si a avut o coplilărie despre care a recunoscut că a fost și cu lipsuri.

Tatăl său a plecat clandestin în URSS, la sfârșitul anului 1931, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român, ținut la Gorikovo (lângă Moscova). După patru ani în Uniunea Sovietică, s-a întors în țară, unde a fost condamnat la închisoare.

Ion Iliescu a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949. El a absolvit Facultatea de Electrotehnică, Institutul Politehnic din Bucureşti şi Institutul Energetic din Moscova, U.R.S.S. (1950-1955).

În 1951 s-a căsătorit cu cea care aveai să îi fie soție pe durata întregii sale vieți,  Nina Iliescu. Cei doi sunt născuți la doar o zi distanță (pe numele de fată, Elena Şerbănescu, fosta Primă Doamnă a României s-a născut pe 4 martie 1930). Soții Iliescu nu au avut copii.

S-a afirmat de tânăr în viaţa publică. Ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România (UAER), în 1948. A fost, printre altele, ministru al Tineretului, între anii 1967-1971, şi s-a aflat în conducerea Uniunii Tineretului Comunist, precum şi a PCR (secretar al Comitetului Central, 1971). În 1956, a fondat Uniunea Asociaţiilor Studenţilor din România (UASR), organizată după modelul uniunilor naţionale ale studenţilor din ţările europene, ca organizaţii profesionale ale studenţilor.

A participat la mişcarea studenţească internaţională în diverse foruri şi organisme ale acesteia, ca reprezentant al studenţimii române. Între anii 1967-1971, a fost ministru pentru problemele tineretului, după care, timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român. Exclus din forumul central de partid, fiind acuzat de „deviere intelectualistă”, a continuat să adopte o atitudine critică faţă de dogmele „revoluţiei culturale” şi atunci când a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, în anii 1971-1974, şi pe cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în anii 1974-1979. O bună perioadă a fost un apropiat al dictatorului Nicolae Ciaușescu.

Click to display the embedded YouTube video

A deranjat și a fost tras pe linie moartă

Mai apoi, treptat, a fost îndepărtat din viaţa politică la vârf.

În perioada 1979-1984, a lucrat la Consiliul Naţional al Apelor, iar în perioada 1984-1989 a fost directorul Editurii Tehnice. S-a aflat în permanenţă sub urmărirea şi supravegherea organelor de securitate, care au încercat să-l izoleze, să-l scoată din viaţa publică, să-i controleze şi să-i limiteze posibilitatea de comunicare. În perioada anilor ’80, a fost preşedintele Federaţiei Române de Caiac-canoe.

În contextul acelei perioade și pentru că studiase la Moscova, au apărut zvonuri potrivit cărora ar fi avut o întâlnire cu Mihail Gorbaciov. Ambii au negat, însă, acest zvon.

Cu toate acestea, în 1990, în revista Paris Match s-a speculat că Nicolae Ceaușescu credea că ar fi existat o legătură între cei doi, pentru că în timpul vizite lui Gorbaciov în România din iulie 1989, Iliescu a fost trimis în afara Capitalei pentru a preveni orice contact între cei doi.

În 1989 s-a aflat printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale

El s-a aflat printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale (22 Decembrie 1989). Devine preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organism al puterii provizorii de stat. La sfârşitul lunii ianuarie, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice – Frontul Salvării Naţionale, din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România. Preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, februarie-mai 1990. Preşedinte al României 1990-1996 şi 2000-2004. Preşedinte al PDSR. Senator, 1997-2000, 2004-2008. Preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat (din 2006).

Ion Iliescu a fost direct implicat în inițierea și coordonarea intervenției forțelor de Securitate, dar și a venirii minerilor. Astfel s-a pus capăt printr-o intervenție brutală fenomenului Piața Universității, o mișcare de masă care amenința să dea societății civile dar și partidelor istorice suficientă forță cât să amenințe monopolul de putere deținut de cei care au preluat conducerea României după căderea lui Ceaușescu.

”Nea Nelu”, ”Ilici”, ”Măi dragă” sau ”Bunicuța” cum a fost alintat cât s-a aflat la putere a avut mai multe derapaje și la adresa presei de opoziție, unuia dintre jurnaliștii incomozi adresându-i-se cu  apelativul ”măi animalule”.

În perioada de după revoluție, ”comunismul cu față umană” propovăduit de Iliescu a generat o stare de iritare și confuzie în România și nu numai. Lozincile din Piața Universității îi mai bîntuie și acum pe cei mai in vârstă – “Cine a stat cinci ani la ruși, poate gândi ca Bush” sau ”La Palatul Cotroceni, cântă cucuveaua / Iliescu și Roman și-au găsit beleaua”.

După ce a ieșit din politică, până la sfârșitul vieții sale, Ion Iliescu a stat retras într-un apartament de lux din cartierul Primăverii situate pe strada Moliere, care avea și o curte de circa 1.000 mp.