A scăzut dramatic numărul elevilor și studenților în România. Care sunt motivele

A scăzut dramatic numărul elevilor și studenților în România în ultimul an. Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie s-a ridicat la 3,472 milioane elevi şi studenţi, în anul şcolar/universitar 2022-2023, în scădere cu 23.000 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent doar ȋn învăţământul antepreşcolar şi preşcolar (+1,7%), arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

A scăzut dramatic numărul elevilor și studenților. Ce facultați au preferat tinerii

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2022-2023 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.700 studenţi, din care 55,3% au fost studente.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,2% din totalul studenţilor). Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2022-2023 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,4%), liceal (20,7%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (18,2%).

Resursele financiare, aproape exclusiv din bugetul de stat

În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 125.600 studenţi.

Studentele au reprezentat 60% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (16,8%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,7%).

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2021/2022 următoarele valori: 2,1% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.

În anul 2020, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,3%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).