De când Austria a împiedicat în mod complet neașteptat aderarea României și Bulgariei la Schengen, românii sunt furioși. Totuși, acum există semne că Viena ar putea ceda, arată publicația austriacă Derstandard. Între timp însă, pe ordinea de zi a Consiliului JAI de marți dimineață, problema aderării celor două țări la cel mai mare spațiu de liberă trece din lume nu se află pe ordinea de zi.
UPDATE: Marcel Ciolacu intervine în problematica Schengen cu un anunț din SUA
România aşteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană, pentru a lua o decizie în dosarul Schengen, a afirmat recent premierul Marcel Ciolacu. Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), ce are loc pe 4 şi 5 decembrie, nu are pe agendă un vot privind aderarea României şi Bulgariei.
„Olanda a avut alegeri pe data de 22 noiembrie. Nu a avut timp să înceapă procedura prim-ministrul actual să supună votului Parlamentului, pentru că au fost alegeri. Era mai mult ca şi sigur că nu se va discuta în JAI-ul din 4 şi 5 decembrie, dar a rămas pe ordinea de zi pentru a se propune o şedinţă JAI extraordinară în cursul lunii decembrie. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România”, a spus premierul, citat de Agerpres.
Referitor la dialogul recent cu Austria, Ciolacu a precizat că nu a avut „nicio discuţie directă cu cancelarul Nehammer”.
„Urmează cu certitudine, după ce mă întorc în România, să avem anumite discuţii. Au fost discuţii la nivel de ambasadori şi alte contacte a avut şi domnul ministru de Interne”, a completat el.
Știre inițială:
Reuniunea miniștrilor de Interne din Consiliul JAI are loc, marți, 5 decembrie. Dacă pe ordinea de zi provizorie, din 17 noiembrie, figura și un posibil vot privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, acum acest punct a fost eliminat.
La București există slabe speranțe că Austria ar putea renunța la dreptul de veto împotriva aderării la Schengen. Presa românească a scris că faptul că cancelarul federal Karl Nehammer (ÖVP) l-a felicitat pe premierul român Marcel Ciolacu cu ocazia zilei sale de naștere, pe 28 noiembrie, a fost văzut ca un gest promițător. De atunci se vorbește despre un dezgheț între Viena și București. La un an de la veto-ul Austriei, care a fost o surpriză pentru România, există cel puțin semne că ceva se mișcă.
Europarlamentarul român conservator Rareș Bogdan, membru al puternicului Partid Popular European (PPE), din care face parte și ÖVP, declară pentru STANDARD că „în acest moment toate canalele diplomatice dintre România și Bulgaria au fost redeschise în toate domeniile”. . Acest lucru este „îmbucurător” și dă „o oarecare speranță”. „Este un pas important având în vedere că aceste legături fuseseră deja înghețate pentru o perioadă de timp după 8 decembrie 2022”.
Un scenariu este o aderare treptată a României și Bulgariei. Controlul pașapoartelor ar putea fi efectuat inițial în aeroporturi, în jurul lunii martie 2024, iar apoi, poate după alegerile din Austria, la frontierele naționale. Ceea ce este acum crucial este modul în care Parlamentul olandez va reacționa la raportul Comisiei Europene privind Bulgaria. Spre deosebire de Austria, Olanda s-a opus anul trecut doar aderării Bulgariei, nu și celei a României. Ulterior, Olanda a inițiat o misiune a Comisiei Europene în Bulgaria. Aceasta va prezenta în curând un raport care, potrivit diplomaților, va fi pozitiv.
Dacă parlamentul olandez va ridica veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură cu poziția sa de veto. Atunci Austria și-ar putea da acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen, ca să spunem așa, „în tăcere”, doar în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor UE, adică fără reuniuni politice majore. De asemenea, România și Bulgaria ar răspunde solicitării Vienei de a opri fluxurile de migrație la frontiera lor comună. Într-un alt scenariu, o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne și de justiție din UE ar putea fi convocată pe 20 și 21 decembrie sau pe 27 și 28 decembrie, iar Viena ar putea accepta acolo o aderare treptată. Președintele român Klaus Iohannis ar milita, de asemenea, pentru o astfel de dată specială. Ca și Nehammer, Iohannis face parte din PPE.
Ministerul de Interne de la Viena nu vrea să știe deocamdată nimic despre asta. „Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține”, a declarat un purtător de cuvânt. „Unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne, Bulgaria este un punct de intrare important pentru migranți”, se insistă asupra veto-ului.
Cu toate acestea, problema Schengen a fost eliminată de pe agenda summitului miniștrilor de interne și de justiție care are loc marți. Pentru că încă nu este posibilă nicio decizie. După summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, unde se vor lua deciziile importante din punct de vedere politic, s-ar putea deschide atunci o nouă fereastră.
„Un summit special după aceea nu este exclus, la fel cum nu este exclusă o decizie de vot în primele luni ale anului 2024”, spune parlamentarul european Bogdan. El se referă și la planul de aderare treptată la Schengen. „Discutăm totul și prezentăm argumente. Este important pentru noi să intrăm în spațiul Schengen în 2024”.
Diplomații presupun că aderarea deplină la Schengen nu va fi posibilă înainte de alegerile din Austria din toamna anului 2024, dar probabil că va fi posibilă până la sfârșitul anului 2024. Decizia pe care o va lua în decembrie premierul olandez încă în funcție, Mark Rutte, ar putea fi importantă. Pentru că el vrea să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și a României, arată Derstandard.
Conform ordinii de zi a Consiliului JAI, în ceea ce privește „Guvernanța corporativă a spațiului Schengen” figurează pe ordinea de zi situația generală a spațiului Schengen. Două puncte sunt la acest acest capitol, adică barometrul Schengen și eficientizarea sistemului de returnare.
Un alt capitol de discuții este este opinia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, arată Adevărul.
Cu două zile în urmă, Victor Negrescu, eurodeputat al PSD și consilier al premierul Marcel Ciolacu, a prezentat pe pagina sa de Facebook ultimele trei variante luate în calcul pentru aderarea României la Schengen până la finalul anului.
„În contextul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de săptămâna viitoare, unde se va discuta despre extinderea spațiului Schengen, a amânării votului privind intrarea României în zona de liberă circulație dar și a posibilei renunțări iminente la exercitarea veto-ului de către Olanda, prezint ultimele trei variante posibile pentru a obține o decizie favorabilă țării noastre până la finalul anului”, susține eurodeputatul Victor Negrescu.
„Varianta 1, pe care personal o propun și am susținut-o în discuțiile mele de la Viena și cu oficialii europeni, presupune o aprobare tacită a intrării României în spațiul Schengen printr-un vot în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre UE și validarea sa în orice Consiliu UE care ar avea loc până la finalul anului. Această formă ar evita ca tema să fie intens discutată, iar guvernul de dreapta din Austria să aibă ocazia de a politiza din nou subiectul”, arată reprezentantul social-democrat.
„Varianta 2, mult prea riscantă pentru că presupune o politizare a subiectului, implică o discuție și un vot fie în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie, fie în Consiliul European. Există riscul ca în această variantă executivul din Austria să simtă nevoia de a-și apăra insistent punctul de vedere transformând tematica într-o miză electorală în raport cu ambițiile sale europene”, mai susține consilierul premierului Marcel Ciolacu.
„Varianta 3, evaluată de instituțiile europene, presupune un Consiliu UE extraordinar care să aibă pe ordinea de zi inclusiv acest subiect. Este varianta posibilă dacă executivul din Austria va insista cu revendicări adiționale, precum menținerea unor controale suplimentare la frontieră, garanții privind securizarea frontierelor sau un mecanism de aderare specific pentru Bulgaria și România”, punctează Victor Negrescu.