AEP a publicat, pentru consultare publică, proiectul legii partidelor politice. Formațiunile trebui înregistrate și vor avea cel puțin 100 de membri la înființare
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a transmis, vineri, într-o conferință de presă, că AEP a elaborat un proiect de lege privind partidele politice care a fost publicat, astăzi, în consultare publică.
El a arătat că o propunere prevede ca partidele politice să se înregistreze la AEP, pentru înregistrare fiind nevoie ca formaţiunea să aibă cel puţin 100 de membri, faţă de trei, cât prevede legea actuală.
”Acest proiect a fost elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă ţinând cont de decizii ale Curţii Constituţionale, de decizii ale instanţelor de judecată, unele pronunţate recent. Am verificat şi ne-am inspirat şi din legislaţia din alte state membre ale Uniunii Europene, cu democraţii consolidate, şi am valorificat doctrina existentă în această materie, mărturisesc nu foarte multă, pentru că în general partidele politice au fost analizate din perspectiva ştiinţelor politice şi mai puţin din perspectiva ştiinţelor de drept constituţional, drept administrativ sau electoral”, a declarat Adrian Ţuţuianu, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a explicat că, potrivit proiectului de act normativ, partidele politice trebuie să aibă nişte atribute de identificare şi anume denumirea partidului politic – integrală şi prescurtată, semnul permanent şi sediul central.
”În anul 2025 BEC a respins un semn electoral apreciind că elemente grafice asemănătoare cu semnul electoral al unui alt partid erau de natură să genereze confuzie pentru electorat şi să afecteze modul de exprimare a votului. Există pe rolul instanţelor de judecată unele cereri făcute de partide politice referitoare la această chestiune”, a afirmat preşedintele AEP.
El a precizat că proiectul de lege prevede ca partidele politice să se înregistreze la Autoritatea Electorală Permanentă.
”Partidele politice ar trebui înregistrate la AEP. În proiect am prevăzut că în principiu această activitate este una administrativ-jurisdicţională, cei care doresc să înfiinţeze un partid politic depun o solicitare la AEP şi actele care se depun şi astăzi la instanţa de judecată. Vom desemna completuri printr-un mecanism aleatoriu de repartizare, similar la ce se întâmplă la CNSC cu soluţionarea pe cale administrativ-jurisdicţională a litigiilor privind achiziţiilor publice sau ceea ce se întâmplă la Oficiul Registrului Comerţului, cu înfiinţarea societăţilor”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că apoi decizia AEP poate fi atacată în instanţă.
”După soluţionarea cererii de către AEP există în mod firesc dreptul de acces la justiţie. Se poate ataca la Curtea de Apel Bucureşti actul administrativ emis de AEP privind înregistrarea sau refuzul înregistrării unui partid politic”, a adăugat Adrian Ţuţuianu.
O altă modificare se referă la numărul de membri fondatori ai unui partid politic.
”O temă care va genera discuţii este legată de numărul de membri fondatori ai partidului politic. Iniţial pentru înfiinţarea unui partid politic trebuia să ai 25.000 de membri şi aceştia să fie repartizaţi pe mai multe unităţi administrativ-teritoriale. CCR a spus că o asemenea dispoziţie este neconstituţională pentru că încalcă dreptul la asociere. Astăzi legea prevede înfiinţarea unui partid cu trei membri”, a explicat Adrian Ţuţuianu.
El a subliniat că AEP propune ca un partid politic să se înfiinţeze cu cel puţin 100 de membri.
”Propunerea AEP este ca un partid politic să se înfiinţeze cu minim 100 de membri cetăţeni români, având exerciţiul drepturilro electorale, cu cerinţa reprezentării ambelor sexe, propunerea noastră clarifică în mod expres aplicarea deciziei Curţii Constituţionale 75/2015 şi în stabilirea acestui prag am ţinut cont de două lucruri. Pe de o parte, de faptul că România are 19 milioane de alegători şi în al doilea rând am ţinut seama şi de eventualele discuţii care pot apărea în spaţiul public, sunt convins că vor apărea şi reprezentanţi ai societăţi civile, probabil şi partide politice care vor spune în continuare că este suficient să ai trei membri. Ce am constatat în practică este că foarte multe partide politice de care poate nici nu aţi auzit sunt înfiinţate de membrii aceleiaşi familii”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
El a afirmat că legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial.
”Am stabilit că legea intră în vigoare în termen de trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial pentru a da posibilitatea tuturor partidelor politice să o cunoască, să o înţeleagă, să decidă ce au de făcut. Evident, în termen de şase luni în cadrul căruia partidelor politice existente trebuie să îşi actualizeze actele constitutive pentru a răspunde cerinţelor noii reglementări. Aşteptăm cu interes poziţiile oficiale, v-am spus că am avut discuţii informale cu reprezentanţii unor partide politice, aşteptăm poziţiile oficiale ale partidelor. Vom comunica acest proiect de lege tututor partidelor politice parlamentare în cursul zilei de astăzi şi îl vom pune în transparenţă tot în cursul zilei de astăzi în aşa fel încât orice persoană interesată să ne poată comunica puncte de vedere, să facă propuneri de modificare”, a arătat Adrian Ţuţuianu.
Autoritatea Electorală Permanentă va organiza, în 27 august, o dezbatere la care vor participa reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai grupurilor parlamentare.
Proiectul de act normativ a fost publicat vineri şi poate fi consultat pe website-ul AEP – www.roaep.ro, la secţiunea Legislaţie electorală – Transparenţă decizională. Observaţiile şi propunerile privind proiectul menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail legislatie@roaep.ro, până în 20 septembrie.
