Ajutor de 1.600 de lei pentru copiii cu handicap. Cum se pot obține banii și ce acte se depun la dosar
Mai multe persoane cu handicap pot primi bani de la stat. Se oferă suma de 1600 de lei. Iată ce acte trebuie să conțină dosarul pentru a obține sprijinul financiar.
Ajutor financiar pentru copiii cu handicap din Dej în 2026
Primăria Municipiului Dej va acorda în anul 2026 un ajutor financiar în valoare de 1.600 de lei pentru copiii cu handicap grav sau accentuat. Sprijinul este destinat acoperirii costurilor serviciilor medicale și de recuperare.
Beneficiarii trebuie să depună cerere însoțită de documentele justificative necesare pentru a putea beneficia de acest ajutor. Măsura este valabilă pentru serviciile medicale și de recuperare efectuate în cursul anului 2026.
Măsura este prevăzută în HCL nr. 23 din 26 februarie 2026, iar cererile pot fi depuse începând cu 1 august 2026, la Serviciul Public de Asistență Socială Dej, în intervalul orar 08:00 – 16:00.
Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:
- actul de identitate al reprezentantului legal;
- certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, valabil în 2026;
- documentele care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul;
- facturile și chitanțele, în original, pentru serviciile medicale și de recuperare recomandate de medicii specialiști;
- extrasul de cont bancar al reprezentantului legal;
- certificatul de naștere al copilului sau actul de identitate, după caz;
- hotărârea judecătorească privind instituirea curatelei, dacă este cazul.
Cererea poate fi ridicată de la Registratura Primăriei Municipiului Dej sau de la Serviciul Public de Asistență Socială Dej.
BNS vrea măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilități
Autoritățile locale au făcut un anunț important în contextul solicitărilor venite din partea Blocului Național Sindical (BNS). BNS cere implementarea unor reforme menite să sprijine integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Aceste demersuri sunt aliniate cu Strategia Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în anul 2030.
„BNS salută noua direcție asumată de Comisia Europeană prin consolidarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu dizabilități până în 2030, un document care transmite un mesaj fără echivoc: statele membre trebuie să treacă de la declarații de intenție la politici publice care să garanteze accesul real al persoanelor cu dizabilități la educație, locuri de muncă și participare deplină în societate”, se menționează în comunicat.
Potrivit BNS, doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar aproape trei din zece sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
„Datele prezentate de Comisia Europeană sunt îngrijorătoare: doar 56,4% dintre persoanele cu dizabilități din Uniunea Europeană sunt active pe piața muncii, iar diferența față de persoanele fără dizabilități continuă să crească. Aproape trei din zece persoane cu dizabilități sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială”, se scrie în comunicat.
Sindicaliștii susțin că, în România, accesul persoanelor cu dizabilități este îngreunat de infrastructura neadaptată, lipsa serviciilor de sprijin pentru angajare și un sistem de prestații sociale care, în unele cazuri, descurajează integrarea profesională.
„Nu putem vorbi despre o piață a muncii modernă și competitivă în timp ce mii de oameni pregătiți și capabili sunt excluși din cauza unor bariere administrative, infrastructurale sau a prejudecăților”, consideră BNS.
BNS cere Guvernului reformarea sistemului de stimulente
BNS cere Guvernului reformarea sistemului de stimulente pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, investiții în accesibilizarea locurilor de muncă și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru creșterea gradului de ocupare.
„Strategia Comisiei Europene introduce mecanisme de monitorizare mai stricte și posibilitatea stabilirii unor ținte naționale privind ocuparea persoanelor cu dizabilități. BNS consideră că aceste obiective trebuie asumate printr-un plan național concret, cu indicatori măsurabili, resurse financiare dedicate și responsabilități clare pentru instituțiile publice.
Incluziunea persoanelor cu dizabilități nu reprezintă doar o obligație privind respectarea drepturilor fundamentale. Ea înseamnă creștere economică, reducerea deficitului de forță de muncă și valorificarea potențialului profesional al unor oameni care, prea mult timp, au fost excluși din viața economică’, se subliniază în comunicat.
