Alegeri în Bulgaria și Lituania duminică. Toamna, sezonul votului în Europa
Bulgaria organizează duminică din nou alegeri anticipate, fără a se întrevedea un guvern stabil, ajungând deja la al șaptelea rând de anticipate în ultimii patru ani. Între timp, opoziția lituaniană încearcă să consolideze victoria electorală în turul doi, transmite Reuters.
Bulgaria, la la șaptea serie de anticipate din ultimii patru ani
Bulgarii au votat duminică în cele de-a șaptea alegeri anticipate din ultimii patru ani, dar sondajele de opinie sugerează că este puțin probabil să se iasă din impasul politic care a încetinit reformele economice în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.
Bulgaria a fost afectată de guverne de scurtă durată din 2020, când protestele anti-grațiere au contribuit la sfârșitul unei coaliții conduse de partidul de centru-dreapta GERB, arată Reuters.
„Nu cred că vor forma un guvern” după alegeri, a declarat Marin Kushev, 69 de ani, după ce și-a exprimat votul la Sofia. „Nu îi cred (pe politicieni)”.
Ultimele sondaje de opinie sugerează că, din nou, niciun partid nu va obține o majoritate parlamentară, pregătind terenul pentru o nouă rundă de discuții dificile și prelungite privind coaliția.
„Vreau un guvern stabil, astfel încât să mă pot întoarce, locuiesc în Anglia. Nu cred că este posibil în acest stadiu”, a declarat Raina Stancheva, 53 de ani, un manager care a votat sâmbătă la Sofia.
Secțiile de votare se vor închide la ora 20.00 (1800 GMT), iar exit-poll-urile urmează să fie anunțate imediat după închiderea secțiilor de votare. Primele rezultate parțiale sunt așteptate în jurul miezului nopții (2200 GMT).
Ce arată sondajele din alegeri
Un sondaj Gallup International Balkans, publicat vineri de Radioul Național Bulgar, plasa GERB în frunte cu 26,1% din voturi, urmat de două partide aflate într-o cursă strânsă pentru locul al doilea.
Reformistul PP (Noi continuăm schimbarea) și partidul ultranaționalist, pro-rus Revival, au fost văzute cu 16,2% și, respectiv, 14,9%. Același sondaj a înregistrat o prezență la vot de 31,1%.
Bulgaria are nevoie de o perioadă de guvernare stabilă și funcțională pentru a accelera fluxul de fonduri UE către infrastructura sa care scârțâie și pentru a o împinge spre adoptarea monedei euro.
Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza neîndeplinirii obiectivelor privind inflația. În prezent, aderarea este programată pentru 25 ianuarie 2025.
„Un parlament fragmentat și rivalitățile politice de lungă durată vor complica formarea unui guvern funcțional și stabil”, a declarat joi, într-o notă, compania de consultanță în domeniul riscului politic Teneo.
„Haosul politic prelungit s-ar putea traduce printr-o dezamăgire crescândă a alegătorilor față de partidele politice principale, în favoarea celor populiste, naționaliste și pro-ruse”, a declarat acesta.
Votul de duminică a fost declanșat de eșecul partidelor politice din Bulgaria de a ajunge la un acord privind formarea unui guvern de coaliție, în urma alegerilor neconcludente din 9 iunie.
Opoziția lituaniană încearcă să consolideze victoria electorală în turul doi
Lituanienii se îndreaptă duminică spre urne pentru a decide asupra unor alegeri parlamentare dominate de îngrijorările privind costul vieții și potențialele amenințări din partea Rusiei vecine, cu social-democrații din opoziție în frunte după votul din primul tur.
Țara baltică cu 2,9 milioane de locuitori are un sistem de vot hibrid în care jumătate din parlament este ales prin vot popular. Restul este decis în urma unui tur de scrutin pe districte între primii doi candidați, un proces care favorizează partidele mari, scrie tot Reuters.
Secțiile de votare se deschid la 7 a.m. (0400 GMT) și se închid la 8 p.m. (1700 GMT). Rezultatele sunt așteptate în jurul miezului nopții, ora locală (2100 GMT).
În cazul în care social-democrații (SD) de stânga vor reuși să formeze un guvern, se așteaptă ca aceștia să mențină poziția fermă a Lituaniei față de Rusia și cheltuielile mari pentru apărare.
Lituania va cheltui aproximativ 3% din PIB pentru forțele sale armate în acest an, conform estimărilor NATO, fiind al șaselea cel mai mare cheltuitor al alianței militare.
Care au fost rezultatele din primul tur
SD a obținut 20% din voturi în primul tur al alegerilor din 14 octombrie, devenind astfel cel mai mare partid, în fața partidului de guvernământ Uniunea Patriei, cu 18%, și a partidului anti-sistem Nemunas Dawn, cu 15%.
Popularitatea coaliției tripartite de centru-dreapta a prim-ministrului Ingrida Simonyte a fost erodată de inflația ridicată, care a depășit 20% în urmă cu doi ani, de deteriorarea serviciilor publice și de adâncirea decalajului dintre bogați și săraci.
După votul din primul tur, liderul SD, Vilija Blinkeviciute, a declarat că se află deja în discuții privind formarea unui guvern majoritar de coaliție cu alte două partide – For Lithuania și Uniunea Agricultorilor și Verzilor.
SD a încheiat un pact cu partidele de opoziție pentru a sprijini toți candidații din turul al doilea care concurează împotriva candidaților Uniunii Patriei a lui Simonyte.
Problemele economice interne au fost în centrul atenției în timpul campaniei electorale, SD promițând să abordeze inegalitatea crescută prin creșterea impozitelor pentru lituanienii mai bogați, pentru a finanța mai multe cheltuieli pentru asistență medicală și socială.
Dar securitatea națională este, de asemenea, o preocupare majoră în Lituania, care se află pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene și are graniță comună cu exclava rusă Kaliningrad și Belarus, un aliat apropiat al Moscovei.
Trei sferturi dintre lituanieni cred că Rusia le-ar putea ataca țara în viitorul apropiat, potrivit unui sondaj Baltijos Tyrimai/ELTA realizat în mai.
