Duminică sunt alegeri în Franța după ce Macron a dizolvat Adunarea Națională. Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili cine vor fi noii 577 de deputaţi. Scrutinul se va desfășura în două tururi: duminică și în 7 iulie.
Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN), s-a impus duminică în primul tur al alegerilor parlamentare din Franţa, conform sondajelor la ieşirea de la urne, însă rezultatul final va depinde de zilele de negociere înainte de turul doi de săptămâna viitoare, relatează Reuters.
RN a obţinut aproximativ 34% din voturi, conform exit-poll-urilor Ipsos, Ifop, OpinionWay şi Elabe.
Această cifră a devansat rivalii de stânga şi de centru, inclusiv alianţa Ensemble a preşedintelui Emmanuel Macron, care ar fi obţinut 20,5%-23%. Noul Front Popular, o coaliţie de stânga alcătuită în grabă, ar fi obţinut aproximativ 29% din voturi, conform sondajelor la ieşirea de la urne.
UPDATE: Rata de participare la primul tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică este estimată în jur de 67,5%, un record, potrivit institutului de sondare a opiniei publice Ipsos, relatează AFP.
Toate sondajele arată că forțele extremiste vor veni la putere cu un scor zdrobitor, în timp ce partidul președintelui Emmanuel Macron se îndreaptă către o înfrângere umilitoare, conform Digi24.
Cel mai recent sondaj arată că Partidul Adunarea Națională, de extremă dreapta, condus de Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani, are mari șanse să obțină majoritatea absolută în Parlament.
Duminică este primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale.
Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.
Instituţiile de sondare a opiniei publice şi politicienii se aşteaptă la o creştere accentuată a prezenţei la vot în comparaţie cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%. De data aceasta s-ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi. Aceasta se datorează în parte consecinţelor potenţial istorice ale actualelor alegeri legislative, scrie Digi24.
Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%.
Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi.
Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.