Alegeri în Republica Moldova. Miza scrutinului pentru Maia Sandu. Alegeri valabile în Chișinău | UPDATE
Sunt alegeri locale în Republica Moldova, duminică, într-un moment tensionat pentru țară. Cu un război la graniță și cu acuzațiile de amestec politic la adresa Rusiei, președintele Maia Sandu mizează pe acest scrutin pentru un nou atu în negocierile sale de aderare la Uniunea Europeană.
UPDATE ORA 16.20 Alegerile în municipiul Chișinău sunt valabile după ce numărul votanților care s-au prezentate la urne, până la ora 15:00, este de peste 26% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Potrivit Codului Electoral, pentru ca alegerile locale să fie considerate valabile în circumscripție trebuie să participe nu mai puțin de 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale, transmite TVR.
De altfel, până la ora 15:00, peste 822 de mii de alegători și-au exercitat dreptul la vot în localitățile din R. Moldova, ceea ce reprezintă aproape 30% dintre cetățenii cu drept de vot.
Știrea inițială:
Alegeri în Republica Moldova
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 reprezintă al optulea exercițiu electoral de acest gen desfășurat în Republica Moldova de la proclamarea independenței țării. Aceste alegeri vor avea loc într-o singură zi pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia, cu excepția localităților aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.
În cadrul acestui scrutin, care vine la doi ani de când un guvern pro-occidental se află la conducere, cetățenii vor alege pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale. Aceasta înseamnă că 898 de primari și 11.058 de consilieri locali, care acoperă diferite niveluri administrative, precum raional, municipal, orășenesc, comunal și sătesc, vor fi aleși în funcții.
Este important de menționat că doar alegătorii cu reședința într-o anumită localitate pot participa la alegerile pentru consiliul local și pentru funcția de primar a respectivei localități. Cu toate acestea, numărul total de alegători înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3.300.805 persoane, dar un procent semnificativ dintre aceștia se află în diaspora.
Pentru ca alegerile să fie validate, este necesară participarea a cel puțin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție la primul tur al alegerilor. Pentru al doilea tur, este nevoie ca cel puțin o cincime din numărul total al alegătorilor înregistrați să participe, conform News.ro.
Partidul unui oligarh rus, retras de pe buletine
La începutul cursei electorale, un total de 36 de partide și alianțe politice, împreună cu 319 candidați independenți, s-au înscris pentru a concura pentru funcția de primar. La Chișinău, sunt aleși primarul general al capitalei, membrii Consiliului municipal și, de asemenea, cei 18 primari și 290 de consilieri locali din suburbii. Pentru postul de primar general al municipiului Chișinău, s-au înregistrat 28 de candidați, reprezentând 27 de partide politice și un bloc electoral.
Cu toate acestea, aceste cifre au suferit modificări din cauza unei decizii de ultimă oră a Comisiei pentru Situații Excepționale, care a fost luată în ultima zi a campaniei electorale. Comisia a hotărât să excludă candidații din partidul „Șansă,” creat de oligarhul fugar Ilan Șor, sub motivul că acest partid avea legături oculte cu Rusia și ar fi încercat să influențeze procesul electoral și să perturbe ordinea constituțională. Această măsură va afecta aproximativ 600 de candidați, inclusiv cei de la Chișinău, unde rămân în competiție 27 de candidați. Comisia Electorală Centrală va trebui să eticheteze buletinele de vot ale acestor candidați cu mențiunea „Retras.”
Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă” și unul dintre candidații excluși din cursa electorală, a declarat că partidul a îndemnat alegătorii să susțină candidații independenți alternativi care încă mai au dreptul să candideze.
El a menționat pe platforma Telegram: „Nu s-a întâmplat nimic teribil. Ei doar se tem de noi.”
Lungu a dramatizat situația afirmând: „Ceea ce a spus astăzi (premierul) Dorin Recean nu înseamnă altceva decât o agresiune asupra poporului nostru.”
