Alegeri locale 2024. Românii își aleg duminică, 9 iunie, administrațiile publice locale din sate, orașe și județe. Votul a început | UPDATE
Alegeri locale 2024. Românii își aleg duminică, 9 iunie, administrațiile publice locale din sate, orașe și județe. Votul începe la 07:00. În data de 9 iunie 2024, românii votează autoritățile administrației publice locale – consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene, primar general al Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București. Cetățenii români, care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membrii autorităților administrației publice locale.
UPDATE: Prezența la vot la ora 13:00
Prezența la urne la alegerile locale a depășit 21% înainte de ora 13, cu aproape două procente peste prezența din 2020.
UPDATE: Prezența la vot ora 10:30
Prezență la urne la ora 10:30, 10,56%
UPDATE: Prezența la vot la ora 8:00
Prezenţa la vot în prima oră de la deschiderea urnelor, la nivel naţional, este de 2%, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru cele europarlamentare.
Conform statitsticilor, peste 350.000 de români au votat de la ora 7.00, când s-au deschis secţiile de votare din ţară, atât la alegerile locale, cât şi la cele europarlamentare.
Cei mai numeroşi votanţi sunt cei din mediul rural, reprezentând aproximativ două treime din totalul celor care deja şi-au exercitat dreptul de vot.
UPDATE 7:00: A început votul în România
UPDATE Aproape 19 milioane de români sunt așteptați la vot
Aproape 19 milioane de români cu drept de vot, aşteptaţi să-şi aleagă primarii, preşedinţii de CJ, consilierii judeţeni şi locali dintre cei peste 207.000 de candidaţi înscrişi în cursa electorală.
18.978.908 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la cele 18.955 de secţii de votare organoizate în România pentru alegerile locale.
Pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidaţi,.
Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% faţă de 2020, când au fost 256.038 candidaturi şi de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi.
Un procent de 88% dintre candidaturi au fost înregistrate la consiliul local – 184.496, iar pentru poziţia de primar sunt 11.386 de candidaturi (5%) din total. Un număr de 10.729 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru consiliul judeţean, iar 275 pentru preşedinte al CJ.
Pentru funcţia de primar al Capiitalei sunt în competiţie 9 candidaţi, conform unei statistici realizate de Expert Forum.
În total s-au înscris 1.118 candidaţi independenţi, cea mai mare parte la primării şi consilii locale. Dintre aceştia, cei mai mulţi se regăsesc în judeţele Mureş, Suceava, Harghita, Timiş sau Argeş. Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. Cel mai frecvent număr de competitori este de 3 şi 4. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2. Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini candidaţi sunt la Dâmboviţa, adică 4.
24% dintre candidaţi sunt femei, în creştere cu aproape 2 procente faţă de anul 2020 , dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei.
Cea mai mică proporţie de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii şi în Bucureşti, aproximativ o treime. La nivel de funcţii judeţene s-au înregistrat 27% femei. Pe tipuri de funcţii, cele mai puţine candidate sunt la poziţia de primar şi preşedinte al consiliului judeţean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) şi la consilii judeţene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidaţi sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidaţi (2/9).
Știre inițială
Alegeri locale 2024. Românii își aleg duminică, 9 iunie, administrațiile publice locale din sate, orașe și județe. Votul începe la 07:00
Mandatul primarilor, membrilor consiliului local, membrilor consiliului județean și al președinților consiliilor județene este de 4 ani, iar autoritățile locale se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, arată AEP.
Consiliile locale, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București se aleg prin vot direct, pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
De asemenea, primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg prin vot direct, pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.
Pentru alegerea membrilor autorităților administrației publice locale, pe teritoriul României se constituie circumscripții electorale la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Cum se desfășoară votarea?
Votarea se desfășoară duminică, 9 iunie 2024, între orele 7:00 – 22:00. La ora 22:00, președintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot.
Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 22.00, dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot, până la ora 23.59.
În secțiile de votare din țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.
Alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri.
Click to display the embedded YouTube video
Alegeri locale 2024. Românii își aleg duminică, 9 iunie, administrațiile publice locale din sate, orașe și județe. Votul începe la 07:00
Cine are dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice locale?
Cetăţenii români care au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani, în cazul în care nu le este interzisă asocierea în partide politice, au dreptul de a fi aleşi în funcţiile aferente autorităţilor administraţiei publice locale;
Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;
Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese; cetățenii altor state membre al UE care au reședința stabilită în
România pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au stabilită reședința din România;
În cazul sectoarelor municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.
Ce trebuie să facă alegătorii care vor să participe la un singur tip de scrutin
În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secție de votare din țară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezența alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.
Alegătorii care au optat și și-au exercitat dreptul de vot la alegerile din data 9 iunie 2024 pentru un singur tip de scrutin vor mai putea să își exercite dreptul de vot, pentru scrutinul la care nu au optat inițial până la ora închiderii votării.
În acest caz, dacă alegătorul se află în localitatea de domiciliu, acesta va vota la aceeași secție de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat inițial, pe locul barat anterior din rubrica destinată semnăturii, președintele biroului electoral al secției de votare urmând a scrie în dreptul acestuia mențiunea «REVENIRE», să semneze și să aplice ștampila de control a biroului electoral al secției de votare. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care inițial nu a optat, de la secția de votare unde își poate exercita dreptul de vot, în condițiile legii.
Actul de identitate, deosebit de important la vot
La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem.
După scanarea actului de identitate, alegătorul se prezintă în fața membrilor biroului electoral al secției de votare, semnează în lista electorală permanentă, complementară sau suplimentară, după caz, și primește cele patru buletine de vot (pentru primar, consiliul local, președintele consiliului județean și consiliul județean, primarul general al Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București) şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Motivul temeinic trebuie să poată fi constatat cu ușurință de către președintele biroului electoral al secției de votare cu propriile simțuri sau din analiza unor înscrisuri doveditoare pe care le prezintă alegătorul, fără a fi necesare verificări suplimentare.
Cum se îndoaie buletinul de vot
După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urna specifică, având grijă ca acesta să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Alegătorul restituie preşedintelui ștampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
Cine poate vota prin intermediul urnei speciale?
Alegătorul care, din motive obiective, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizată în țară, denumit alegător netransportabil, poate depune o cerere pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale în condițiile legii și ale Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 65H/26.04.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie 2024 și ale Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 169H/28.05.2024 privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în secțiile de votare organizare în țară la alegerile din data de 9 iunie 2024
Modelul cererii, în format editabil, poate fi descărcat de pe site-ul www.roaep.ro secțiunea ALEGERI 9 IUNIE/ALEGERI LOCALE 2024/ALEGĂTORI.
Cererile de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoțite de copii ale oricărui act din care rezultă situația de fapt care califică alegatorul drept alegator netransportabil, în condițiile Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 65H/26.04.2024.
Se recomandă ca depunerea cererilor în preziua votării la birourile electorale ale secțiilor de votare să se realizeze în intervalul orar 18.00-19.00 sau în ziua votării mai devreme de ora 14.00, pentru ca biroul electoral al secției de votare să aibă timpul necesar pentru a asigura procesarea cererilor, deplasarea echipei care însoțește urna specială, votarea și returnarea la secția de votare a respectivei echipe anterior orei 22.00.
Totdată, cererile pot fi depuse, prin intermediul oricărei persoane sau prin e-mail, la biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, în perioada 27 mai – 7 iunie 2024.
Întrebări frecvente cu privire la alegeri locale – 9 iunie 2024
Alegători
1.Cu cât timp înainte de alegeri trebuie să îmi stabilesc domiciliul pentru a candida pentru un post în administrația locală?
Un candidat la primărie sau la președinția consiliului județean trebuie să aibă domiciliu în unitatea administrativ-teritorială în care candidează. Vechimea domiciliului nu condiționează dreptul unei persoane de a candida la alegerile locale. Verificarea condițiilor de eligibilitate se face la momentul depunerii candidaturii de către membri birourilor locale de circumscripție.
* Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare
2. Cu cât timp înainte de alegeri trebuie să îmi stabilesc reședința pentru a vota la alegerilor locale?
Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului nu își vor putea exercita dreptul de vot, decât în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.
3. Când pot vota?
Votarea are loc pe data de 9 iunie 2024, în intervalul orar 7.00-22:00, când președintele biroului electoral al secției declară votarea încheiată.Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot, pot vota până la ora locală 23.59
*Art 15 din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024
4. Unde pot vota?
Alegătorul poate vota doar în localitatea în care are domiciliul sau reședința și doar la secție de votare la care este arondat.
II. Candidați
1. Unde găsesc lista de susținători?
Modelul listei de susținători pentru un candidat la alegeri locale este disponibil pe site-ul AEP în secțiunea ALEGERI 9 IUNIE 2024
2. De câte semnături are nevoie un candidat independent pentru a candida?
a) consilier local – minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.
b) primar – minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor,1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București
c) președinte al consiliului județean – minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 2.000
*Art. 49 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare
3. De câte semnături are nevoie un candidat al unui partid/alianța pentru a candida?
Locale – minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.
*Art. 49 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare
4. Pot să candidez la mai multe posturi locale și la europarlamentare?
Da, vezi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, cu modificările ulterioare.
5. Vreau sa candidez la mai multe posturi? Care este suma maximă de contribuții pe care o pot primi de la un individ?
Dacă cineva candidează pentru două funcții se va raporta la plafonul cel mai ridicat => poate primi contribuții până la limita celei mai mari sume. Informații privind sumele maxime care pot fi primite în funcție de postul în administrația locală pentru care candidează se găsesc la art 28 alin. 12 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
6. Câți candidați poate susține un alegător?
Mai mulți,vezi art. 51 alin. (4) din Legea 115 și art. 8. alin.(4) din Ordonanța nr. 21/2024, cu modificările ulterioare.
7. Sunt funcționar public, pot să candidez?
Da, cu condiția suspendării raportului de serviciu. Suspendarea are loc la inițiativa funcționarului public și durează până la ziua ulterioară a alegerilor dacă nu este ales sau până la încetarea funcției eligibile, în cazul în care a fost ales.
*art. 97 din Legea 161/2003 și art. 514 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ.
8. Sunt prefect, pot să candidez pt o funcție electivă?
Nu, prefecții și subprefecții nu pot candida și nu pot participa la acțiunile din campania electorala, sub sancțiunea demiterii din funcție, decât dacă demisionează cu cel puțin 50 de zile înaintea alegerilor.
9.Sunt funcționar public, pot să fac parte din birourile electorale?
Da, și în perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale vor primi o indemnizație.
*Vezi art. 25 alin. (4) din Legea 115/2015 și art 109 alin.(2) din Legea 208/2014
10. Sunt candidat, pot să fiu membru al unui birou de circumscripție?
Nu, candidatul nu poate fi membru al birourilor de circumscripție.
11.Candidez pentru o funcție publică, soția mea poate fi membru al biroului de circumscripție?
Nu! Rudele și afinii până la gradul II nu pot fi membri ai biroului de circumscripție.
12.Candidez pentru o funcție publică, soția mea poate fi operator de calculator în secția de votare?
Da! Candidații nu au voie să fie operatori de calculator dar nu există vreo interdicție aplicabilă rudelor.
13. Care e perioada de depunere a candidaturilor?
Începe pe 16 aprilie și se termină cu cel mult 40 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv 30 aprilie, la 24:00.
14. Ce acte trebuie să depun pentru a candida?
Art. 47 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare
III. Membrii birourilor electorale
1. Cum devin expert electoral?
Trimiteți cererea de admitere pe baza de examen,o copie după ultimul act de studiu, și o copie după actul de identitate la adresa de email expert@roaep.ro Pentru mai multe detalii intrați pe site-ul nostru, www.roaep.ro, în secțiunea Corpul Experților Electorali.
2. Cum devin operator de calculator?
Pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanent, www.roaep.ro la secțiunea Operatori de calculator. Acolo veți găsi Cerere pentru desemnare ca operator de calculator al biroului electoral al secției de votare și Declarație de confidențialitate- operator de calculator, pe care trebuie să le completați și să le trimiteți, împreună cu o copie după actul de identitate, pe email direcției județene AEP de care aparțineți (datele de contact se găsesc pe www.roaep.ro în secțiunea Contact) și la adresa operator@roaep.ro .
3. Când se desemnează operatorii de calculator?
Operatori de calculator se desemnează cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerilor. Ziua și ora exactă vor fi publicate pe pagina de internet a Autorității și pe Facebook, Instagram și Twitter.
4. Când e tragerea la sorți a președintelui biroului electoral al secției de votare și a locțiitorului?
Nu mai târziu de 20 mai
5. Sunt candidat, pot să fiu membru al unui birou de circumscripție?
Nu, candidatul nu poate fi membru al birourilor de circumscripție.
6.Candidez pentru o funcție publică, soția mea poate fi membru al biroului de circumscripție?
Nu! Rudele și afinii până la gradul II nu pot fi membri ai biroului de circumscripție.
7.Candidez pentru o funcție publică, soția mea poate fi operator de calculator în secția de votare?
Da! Candidații nu au voie să fie operatori de calculator dar nu există vreo interdicție aplicabilă rudelor.
8. Care este indemnizație pentru membrii secțiilor de votare?
330 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, locțiitorii acestora și operatorii de calculator și 240 pentru ceilalți membri ai secțiilor de votare, pentru o perioadă de maxim 5 zile.
Alegeri locale 2024. Românii își aleg duminică, 9 iunie, administrațiile publice locale din sate, orașe și județe. Votul începe la 07:00
