NEWS

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul și referendumul au fost validate UPDATE

Duminică, 20 octombrie, peste 3,3 milioane de moldoveni sunt aşteptaţi la secţiile de vot pentru alegeri prezidențiale și referendum UE. Cetățenii țării vecine României urmează să-şi aleagă viitorul preşedinte, dar şi să decidă dacă vor modificarea Constituţiei în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Mai multe secții de vot sunt deschise și pe teritoriul țării noastre.

Update 21 octombrie, ora 8.00

În dimineața zilei de luni sunt închise ca numărătoare atât Chișinăul (unde scorul s-a păstrat și a fost favorabil taberei DA cu 56%), cât și circumscripțiile din întreaga Republică Moldova (unde a câștigat tabăra NU). Se numără încă diaspora, care a adus peste 100.000 de voturi ”nete” (ca diferență între DA și NU) și care poate schimba rezultatul, fiind vorba despre câteva mii de voturi.

După numărarea a 300.000 de voturi din cele 361.000 exprimate în Chișinău, datele de la miezul nopții de duminică aratau că 55,8% dintre alegători au spus DA, iar 44,2% au spus NU aderării la UE. La scara țării, fără Diaspora numărată, scorul e 54% NU și 45% DA.

Update ora 22.30: Primele rezultate preliminare

Maia Sandu se află pe primul loc la alegerile din Republica Moldova, după primele numărători. Actualul președinte a câștigat cursa cu 33,88%, conform primele rezultate anunțate de Comisia Electorală Centrală.

Primele rezultate anunțate la Chișinău, după numărarea a doar 367 de secții de votare din 2219, o arată pe Maia Sandu pe primul loc cu 33,88%, urmată de Stoianoglo Alexandr cu 30,26%, Renato Usatîi 15,24%, Irina Vlah 5,86%, Victoria Furtună 5,85%.

Update ora 22.07 Datele Comisiei Electorale Centrale de la închiderea urnelor arată o prezență de 51,4% la alegeri și 49,81% referendum.

Comisia Electorală a declarat alegerile valabile pentru că s-au depășit 30%

Update 20:20. Prezența la vot la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru aderarea la UE din Republica Moldova a depășit 51%, adică 1,53 de milioane de voturi, conform datelor centralizate de Comisia Electorală. În diaspora au votat 220.000 de cetățeni.

Sursă: ProtvChișinău

Maia Sandu, un nou mesaj pentru cetățeni

„Dragi cetățeni, este ora 17, au mai rămas doar 4 ore până la închiderea secțiilor de vot, până acum au votat peste 1 milion de oameni. Vă mulțumesc mult tuturor celor care ați votat deja, le mulțumesc oamenilor de acasă, din sate, orașe, le mulțumesc tinerilor care s-au mobilizat și oamenilor în vârstă care au reușit să ajungă la secțiile votare. Le mulțumesc mult concetățenilor noștri din Diaspora care au stat și mai stau la coadă pentru a vota, care prin votul lor au grijă de Moldova.

Vreau să mă adresez și celor care nu au ajuns la secțiile de vot, nu stați deoparte, veniți alături de toată țara, veniți alături de toată comunitatea noastră mare și frumoasă. Ieșiți la vot. Votați pentru voi, votați pentru familiile voastre, votați pentru țara noastră”, a transmis Maia Sandu, în urmă cu puțin timp, pe pagina de Facebook.

Update Ora 19:10 Circa 42,44% de cetățeni au votat în cadrul referendumului constituțional până la ora 18:00. Anunțul a fost făcut de Comisia Electorală Centrală (CEC) în briefingul de la ora 19:00. Astfel, prezența la secțiile de votare a depășit pragul minim de 33,33% care se impune pentru validarea scrutinului.

Pentru validarea referendumului era necesar un prag de prezență de 33%. Pentru ca referendumul să fie aprobat și Constituția să fie modificată incluzând parcursul european al Republicii Moldova, 50%+1 dintre cei care au votat trebuie să fi votat „DA”.

Update 18.40: Programul la urne se poate prelungi

Consulul Moldovei la Bucureşti, Eugen Rusu, a anunţat că la secţiile de votare din Bucureşti este foarte posibil să se prelungească programul, după ora 21 când, teoretic, urnele ar trebui să se închidă. Acesta confirmă că este o prezență foarte mare la vot, până acum aproximativ 7000 de persoane doar în Bucuresti. Pe fiecare secţie au fost alocate 5000 de buletine de vot. Dacă se depăşeste numărul de 5000 de buletine pe secţie, aceasta se va închide.

Ora 18.03: Prezența la urne la primul tur al alegerilor prezidențiale a depășit 46%.

UPDATE 16:00: Tentative de influenţare a votului în Federaţia Rusă şi stânga Nistrului

Şase cazuri de influenţare a votului din Republica Moldova au fost constatate, duminică, până la ora 14.00, de misiunea de observare Promo-LEX. Două dintre acestea s-au întâmplat la secţiile de vot din Federaţia Rusă, iar altele în stânga Nistrului. Cazurile au fost comunicate de observatori şi urmează să fie analizate, informează agora.md.Tentativele de influenţare a votului se referă la zvonuri, recompense materiale sau băneşti oferite alegătorilor în raza de 100 de metri de la secţia de votare.

La una secţiile din Federaţia Rusă, deschise la ambasada R. Moldova, la intrarea în secţie, un grup de tineri ar fi oferi gratuit alegătorilor geci cu inscripţia „Rusia-Moldova”. Grupul ar mai oferi alegătorilor, care deja au votat, invitaţii la o cafenea din apropiere, iar accesul s-ar face exclusiv în baza acestor invitaţii numerotate, comunică Promo-LEX.

Un alt grup ar oferi carduri „cetăţeanului Moldovei în Rusia”, card despre care diverse organizării din Federaţia Rusă au anunţat anterior şi care, la activare, oferă anumite beneficii.

 „Este o infracţiune, dacă se adevereşte”, precizează şeful misiunii de observare Promo-LEX.

Totodată, observatorii Promo-LEX au mai transmis că, în stânga Nistrului, la secţia din Cocieri, un grup de cetăţeni care se deplasau organizat de la secţie, ar fi discutat că vor fi remuneraţi pentru vot.

La secţia din Varniţa, în raza de 100 de metri de la secţie, un grup, în căutarea transportului care i-a adus la alegeri, discutau că au votat pentru un alt candidat contra unul candidat, iar pentru vot li s-a promis 1.000 de lei. La secţia din Sănătăuca, un grup de persoane discutau despre faptul că vor fi remuneraţi cu 400 de lei pentru vot şi 100 de lei pentru transport.

UPDATE: 15:20 Prezenţa la vot a depăşit pragul de validare

Scrutinul prezidenţial şi pentru referendum din Republica Moldova poate fi considerat valid. La ora 15:00, la urnele de vot s-au prezentat peste 36% din numărul total de cetăţeni cu drept de vot.

Majoritatea, peste 54%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani. Cei mai puţini cetăţeni care au ieşit la urne sunt cei din categoria de vârstă 18-25 de ani. În afara ţării au votat peste 125.000 de persoane.

Pentru a fi validate alegerile, la urne trebuie să se prezinte cel puţin 1/3 din numărul total de cetăţeni cu drept de vot. Asta înseamnă că este necesară o prezenţă de cel puţin 33,33%. Datele publicate de CEC reflectă prezenţa atât pentru prezidenţiale, cât şi pentru referendum.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chişinău a anunţat că prezenţa la vot este considerabilă în mai multe ţări europene, printre care Austria, Belgia, Franţa, Italia, Spania, România, Grecia, Federaţia Rusă şi Turcia. Conform datelor furnizate de MAE, la unele secţii de votare din aceste ţări s-au înregistrat rânduri de peste 100 de persoane. Printre cele mai aglomerate secţii se numără:

Secţia 38/1 din Viena (Ambasada Republicii Moldova),

Secţiile 38/5 şi 38/6 din Bruxelles,

Secţia 38/33 din Livry-Gargan (Franţa),

Secţiile din Italia, printre care Brescia, Monza, Padova, Verona şi Modena.

De asemenea, la alte secţii din ţări precum Germania şi Grecia, rândurile sunt estimate între 50 şi 100 de persoane. Printre aceste secţii se numără cele din Antwerp, Frankfurt pe Main, München, Atena şi Bergamo.

Ministerul încurajează cetăţenii să continue să se prezinte la urne, menţionând că procesul electoral decurge fără probleme majore şi că măsurile logistice sunt luate pentru a facilita participarea votanţilor din străinătate.

Cetateni din Republica Moldova voteaza in cadrul alegerilor prezidentiale si pentru referendumul de includere a intentiei de aderare a Moldovei la Uniunea Europeana in Constitutia Moldovei, in sectiile deschise in Bucuresti, 20 octombrie 2024.

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav GaneaUPDATE 12.20: MAE de la Chişinău, despre aglomeraţiile de la secţiile de votare din Rusia: Au fost create artificial, au fost organizate transportări ilegale

„Ministerul Afacerilor Externe informează că secţiile de votare din Federaţia Rusă s-au deschis la ora locală 07.00 şi funcţionează în regim normal”. În felul acesta au comentat autorităţile de la Chişinău informaţiile apărute în presa rusă, potrivit cărora la cele două secţii de votare din Rusia s-ar fi format cozi imense.

”Cu referire la numărul mare al alegătorilor semnalaţi la cele două secţii, Ministerul Afacerilor Externe menţionează că a anticipat posibilitatea producerii aglomeraţiei, ca rezultat al încercărilor de organizare a transportării ilegale a alegătorilor la secţiile de vot”, a subliniat Ministerul de la Chişinău, conform agora.md.

Potrivit MAE, autorităţile de la Chişinău au atenţionat repetat autorităţile ruse asupra tentativelor unor entităţi de a transporta organizat cetăţenii către secţiile din cadrul Ambasadei moldovene la Moscova. Astfel, aglomeraţiile de la cele două secţii de votare din Rusia ar fi fost create artificial, în scopul periclitării procesului electoral.

„În procesul de pregătire a exerciţiului electoral, am atenţionat autorităţile ruse asupra tentativelor unor entităţi de a transporta organizat cetăţenii către secţiile din cadrul Ambasadei noastre la Moscova. Astfel, considerăm că aglomeraţiile de la cele două secţii de votare  din Rusia au fost create artificial, în scopul periclitării procesului electoral”, se arată în mesajul MAE.

MAE precizează că secţiile din Moscova sunt dotate cu numărul maxim de buletine de vot – cinci mii pentru fiecare secţie.

Potrivit autorităţilor, „decizia de a deschide secţii de votare în Federaţia Rusă doar în sediul Ambasadei s-a luat ca rezultat al incapacităţii de a întruni în alte oraşe/locaţii toate cerinţele de securitate, astfel încât să ne asigurăm că nu vor exista primejdii pentru cetăţenii noştri care vor veni să voteze şi funcţionarii electorali care vor asigura organizarea procesului”.

Cetateni din Republica Moldova voteaza in cadrul alegerilor prezidentiale si pentru referendumul de includere a intentiei de aderare a Moldovei la Uniunea Europeana in Constitutia Moldovei, in sectiile deschise in Bucuresti, 20 octombrie 2024.
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Update 11.15: Mesajul oficial al președintelui Maia Sandu, imediat după ce a votat

„Fac un apel către cetățeni. Ieșiți la vot în această duminică, luăm două decizii importante pentru țara noastră. Votați la Referendum și alegeți președintele. Votul nostru ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetățeni din Diaspora. Știu că vă faceți griji pentru oamenii rămași acasă! Ieșiți la vot pentru ei. Eu am votat anume pentru că moldovenii trebuie să își determine soarta, nu alții, nu banii murdari, nu minciunile, ci voința poporului. Eu am votat pentru ca Moldova să se poată dezvolta în pace și libertate. Votul fiecăruia este important, nu este doar o ștampilă pe hârtie. Este alegerea pentru cum vei trăi începând cu ziua de mâine”.

Maia Sandu, în momentul în care votează
Maia Sandu, în momentul în care votează

Update 10:30: Ion Ceban, edilul Chișinăului, și-a exercitat dreptul la vot

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, a venit la secția de votare împreună cu soția și copiii săi. Edilul a declarat că a „votat pentru prezentul și viitorul copiilor noștri”.

Ion Ceban, primarul Chișinăului, în momentul în care votează
Ion Ceban, primarul Chișinăului, în momentul în care votează

Update 10.15: Mesajul premierului Marcel Ciolacu

Premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis un mesaj oficial cu privire la alegerile din Republica Moldova.

„O zi istorică pentru Republica Moldova. Sunt convins că, la finalul ei, Republica Moldova va fi cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană – acolo unde ne putem construi împreună viitorul”, a scris premierul Marcel Ciolacu, duminică, pe Facebook.

Update 10.00: Peste 200 de mii de cetățeni, aproximativ 7,32% din numărul total al acestora, și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

Click to display the embedded YouTube video

facade placeholder

Andrei Năstase, candidat independent la prezidențiale, și-a exprimat opțiunea de vot

Candidatul independent la funcția de președinte al R. Moldova Andrei Năstase și-a exercitat dreptul la vot. Acesta a mers să voteze la secția de votare din incinta Biroului Național de Statistică din capitală, însoțit de soția și fiica sa.

Andrei Năstase în momentul votării
Andrei Năstase în momentul votării

Update 9.45  Crește numărul votanților: Peste 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exercitat dreptul la vot, pe teritoriul ţării, în primele două ore de la deschiderea urnelor. Majoritatea, peste 51%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani. În afara ţării au votat peste 9.000 de persoane.

Update 9.30 Alexandr Stoianoglo a votat: Candidatul Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al țării, s-a prezentat la secția de vot și a votat doar la alegerile prezidențiale. Acesta a ales să nu voteze și la referendumul privind aderarea la UE.

Stoianoglo e susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Aceasta este o formațiune pro-rusă condusă încă de ex-președintele Igor Dodon.

Alexandr Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo

Update 9.10 Cozi uriașe în Moscova: La cele două secții de votare deschise la Moscova, s-au format cozi uriașe. Alegătorii au fost întâmpinați cu muzică populară, potrivit imaginilor surprinse de la fața locului și publicate de Unimedia. Oamenii s-au prezentat la urne încă de la deschiderea secțiilor de vot.

„Noi credem în viitor, noi credem în Rusia. Rusia este mama noastră, Rusia este totul. Nouă ne este bine în Rusia”, a spus o femeie, citată de Știri.md.

Căile de acces au fost separate prin garduri metalice.

Click to display the embedded YouTube video

facade placeholder

Update 9.00: Până acum, peste 90.000 de alegători s-au prezentat la secțiile de votare, conform datelor afișate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Vasile Tarlev, candidatul la funcția de președinte din partea Partidului „Viitorul Moldovei”, și-a exercitat dreptul la vot. Acesta s-a prezentat la secția de votare alături de soția sa.

Update 8.45   55.000 de votanți până la ora 8.00

Până la ora 08:00, aproximativ 55.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot. Conform președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, toate secțiile de votare din țară și-au început activitatea la ora 7:00, inclusiv cele 30 de secții organizate pentru alegătorii din stânga Nistrului, unde procesul de vot a început fără incidente.

Un nou briefing de presă va avea loc la ora 10:00, moment în care CEC va prezenta informații actualizate despre mersul votării și desfășurarea procesului electoral.

Click to display the embedded YouTube video

facade placeholder

Știrea inițială

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul a început duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova. Mizele sunt uriașe

Scrutinul s-a deschis la ora 7:00 şi se închide la ora 21.00 în cele 2.221 de secţii de vot, unde sunt aşteptaţi la urne 3,3 milioane de alegători. În timp ce în Chişinău sunt peste 300 de secţii de vot, 30 de secţii sunt pentru regiunea transnistreană, iar în diaspora sunt organizate 234 de secţii de vot. În premieră, în unele ţări s-a putut vota prin corespondenţă, arată și alegeri.md.

Alegeri Republica Moldova Sursă foto: Arhivă online
Alegeri Republica Moldova
Sursă foto: Arhivă online

Alegeri.md, anunț oficial privind votul

Vezi aici lista cu cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

„Astăzi, 20 octombrie 2024, în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale ordinare și referendumul republican pentru modificarea Constituției țării în vederea integrării europene. Alegătorii urmează să aleagă șeful statului și să răspundă cu “DA” sau “NU” la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Votarea pe teritoriul țării se desfășoară în 1 987 de secții de votare, inclusiv în 30 de secții pentru locuitorii domiciliați în stânga Nistrului, și 231 de secții deschise în 37 de state pentru cetățenii aflați în străinătate.

Alegătorii votează cu două buletine: unul pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, dintre cei 11 candidați, și un buletin pentru participarea la referendum. La referendumul republican au fost înregistrați 15 participanți: 13 formațiuni politice susțin opțiunea “DA” și două – opțiunea “NU”.

Cetățenii pot vota cu buletinul de identitate sau pașaportul, inclusiv dacă acesta a expirat. Locuitorii din stânga Nistrului pot vota însă doar cu buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu. Pentru validarea ambelor scrutine cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale trebuie să participe la vot”, arată autoritățile de la Chișinău.

În România, se poate vota în 16 secţii, dintre care trei în Bucureşti. Nu vor exista sondaje de tip exit-poll, iar rezultatele vor fi disponibile în timp real, pe măsură ce se numără voturile.

Vot Moldova
Vot Moldova

Potrivit agora.md, 2061 de observatori naţionali şi internaţionali vor monitoriza desfăşurarea alegerilor. Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală (CEC) reprezintă atât asociaţii din ţară, cât şi misiuni diplomatice străine sau autorităţi electorale internaţionale, inclusiv OSCE, Parlamentul European şi Consiliul Europei.

Adevărata miză a scrutinului şi scenarii posibile

Moldovenii sunt chemaţi la urne pe 20 octombrie pentru a-şi alege preşedintele ţării şi pentru a vota la un referendum constituţional pe tema aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Adevărata miză acestui dublu scrutin este însă alta: pregăteşte terenul pentru un scrutin şi mai important – alegerile parlamentare de anul viitor, care, în contextul războiului din Ucraina şi al interferenţelor Moscovei, ar putea fi cruciale pentru viitorul ţării.

„Aceste exerciţii electorale sunt cruciale pentru modelarea viitorului Moldovei şi pentru susţinerea valorilor sale democratice. Factori precum noua legislaţie electorală, ameninţarea interferenţei ruseşti în politica moldovenească şi războiul informaţional în curs de desfăşurare reprezintă o provocare suplimentară pentru instituţiile moldoveneşti deja suprasolicitate. Clasa politică actuală este hotărâtă să rămână la putere şi va trebui să treacă prin obstacolele din ce în ce mai mari puse în aplicare de intermediarii finanţaţi de Rusia, care profită de nemulţumirea alegătorilor faţă de ritmul lent al reformelor.

Opoziţia, în principal pro-rusă, este ea însăşi supusă unui proces de realiniere care rezultă dintr-o luptă continuă pentru rolul de a reprezenta interesele ruseşti în Moldova”, arată o evaluare preelectorală de risc a think tank-ului German Marshall Fund.

Dacă – cel puţin în primul tur de scrutin – alegerile prezidenţiale nu lasă loc de prea mult suspans, actuala preşedintă Maia Sandu fiind favorita detaşată, referendumul în schimb este adevărata vedetă electorală.

„Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La această întrebare sunt invitaţi să răspundă cetăţenii ţării la 20 octombrie. Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei.

Republica Moldova, Alegeri prezidențiale 2024 și Referendum UE

Ce se schimbă în constituție

Referendumul este un mecanism democratic mult mai la îndemână decât modificarea legii fundamentale prin Parlament, acolo unde ar fi necesară o majoritate de 67 de voturi, care în prezent nu există, iar în viitor va fi cu atât mai greu de obţinut. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul guvernamental din rândurile căruia provine actuala preşedintă proeuropeană a ţării, Maia Sandu, deţine în actuala legislatură doar 63 de mandate.

Un răspuns afirmativ majoritar la referendum va determina includerea în preambulul Constituţiei a prevederii privind identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al ţării. De asemenea, integrarea în Uniunea Europeană va fi consacrată ca obiectiv strategic naţional. În plus, va fi introdus un nou capitol în Constituţie, intitulat „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acesta va stipula că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE va fi aprobată de Parlament prin lege organică, iar după aderare tratatele constitutive şi actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor prevala asupra dispoziţiilor interne care le contravin.

„Un rezultat favorabil al referendumului ar conferi o legitimitate sporită orientării proeuropene a Republicii Moldova, diminuând capacitatea forţelor de opoziţie de a promova o agendă politică pro-rusă. Astfel, eşecul referendumului a devenit cea mai importantă miză pentru opoziţia pro-rusă din Republica Moldova în această toamnă”, arată o analiză New Strategy Center.

VALIDAREA REFERENDUMULUI

Validarea referendumului este condiţionată de atingerea unui prag de participare de cel puţin o treime din numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale.

Numărul de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la data de 2 octombrie 2024 era de 3.302.142, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Astfel, cel puţin 33,3% din acest număr ar reprezenta aproape 1,1 milioane de cetăţeni. La alegerile prezidenţiale din 2020, doar 1.364.597 de alegători s-au prezentat la primul tur, reprezentând o rată de prezenţă la vot de 48,81%, dintre care aproximativ 260.000 de voturi proveneau din diasporă.

Riscul unui eşec al validării referendumului este accentuat de precedente istorice, cum ar fi referendumul constituţional din 2010, care a vizat modificarea procesului de alegere a preşedintelui, şi care a eşuat din cauza participării insuficiente (30,29%).

Se așteaptă o prezență mare la vot

Conform unui sondaj de la începutul lunii octombrie, 68,3 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că vor participa şi la alegerile prezidenţiale, şi la referendum, iar indecişii reprezentau 6,2 la sută. În ceea ce priveşte ponderea cetăţenilor care ar vota „da” la referendumul pro-UE, aceasta a crescut de la 57% în aprilie 2024 la 63% în septembrie 2024.

Partidul Socialiştilor, condus de fostul preşedinte prorus Igor Dodon şi care acum îl susţine pe Alexandr Stoianoglo, principalul contracandidat al Maiei Sandu, a făcut apel la boicotarea referendumului, calificându-l drept „ilegal”. Dodon susţine că un vot pozitiv ar conduce la pierderea „imediată” a unei părţi din suveranitatea Republicii Moldova în favoarea Uniunii  Europene.

Partidul pentru Dezvoltare şi Consolidare a Moldovei (PDCM), condus de fostul premier Ion Chicu, deşi se prezintă drept un pro-european, susţine, de asemenea, boicotarea referendumului.

Pe de altă parte, blocul „Victoria”, controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, a îndemnat alegătorii să participe la referendum şi să voteze „împotrivă”, argumentând că aderarea la UE ar transforma Moldova într-o „periferie a României” – un narativ preferat al Moscovei.

SCENARII POSIBILE

Potrivit Dyami, o firmă de informaţii de securitate din Olanda, sunt posibile patru scenarii în urma dublului scrutin din 20 octombrie:

Dacă Maia Sandu câştigă alegerile şi referendumul va trece, cursul pro-european al Moldovei este reafirmat de către public, iar modificarea Constituţiei va fi un semnal solid către UE că ţara nu se va abate de la calea aderării la UE. Modificarea Constituţiei va conferi guvernului Sandu legitimitatea de a schimba anumite legi şi reglementări pentru a se alinia la cerinţele de aderare la UE.

Există şi posibilitatea ca Sandu să câştige alegerile, dar populaţia să voteze împotriva referendumului privind UE. Acest lucru va face mai dificil pentru guvernul Sandu să schimbe legile şi reglementările pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, deoarece Constituţia nu va sprijini neapărat astfel de schimbări. Acesta din urmă este un argument solid pentru opoziţie de a lupta împotriva cursului proeuropean al guvernului Sandu.

Efectele unui refuz privind referendumul UE

Dacă Stoianoglo câştigă alegerile şi referendumul nu va trece, este probabil ca Moldova să îşi intensifice legăturile cu Rusia, iar guvernul să se abţină de la continuarea drumului spre aderarea la UE. Acest lucru va fi combătut de opoziţie, dar, deoarece obiectivul Moldovei de aderare la UE nu este înscris în Constituţie, opoziţia nu va avea multe instrumente pentru a asigura continuarea procesului de aderare la UE. În acest caz, este de aşteptat ca procesul de aderare să stagneze. Ar putea avea loc proteste din partea cetăţenilor proeuropeni.

Dacă Stoianoglo va câştiga alegerile, iar oamenii ar vota în favoarea referendumului privind UE, probabil că Stoianoglo tot nu va schimba Constituţia, deoarece Rusia va face presiuni asupra guvernului Stoianoglo, iar referendumul nu este obligatoriu. În acest caz, este probabil ca legăturile cu UE să se erodeze şi ca Rusia să îşi sporească influenţa asupra Moldovei pentru a o face să se alinieze obiectivelor Kremlinului.

„Alegerile prezidenţiale din Moldova, precum şi referendumul UE vor influenţa în mare măsură alinierea Moldovei la Uniunea Europeană, precum şi alinierea acesteia la Federaţia Rusă. Sunt posibile mai multe scenarii, iar 20 octombrie 2024 va fi o zi importantă pentru mulţi cetăţeni moldoveni. Cu toate acestea, este sigur că rezultatele alegerilor şi rezultatele referendumului UE vor fi urmărite îndeaproape atât la Bruxelles, cât şi la Kremlin. Este de aşteptat o creştere a acţiunilor destabilizatoare din partea Rusiei, precum şi o monitorizare atentă a procesului electoral de către UE. Există posibilitatea unor proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi ale referendumului UE după 20 octombrie 2024”, se arată în concluziile evaluării pe care o face Dyami.

Întreaga lume aşteaptă să vadă ce mesaj îi transmit moldovenii lui Putin

Moldovenii sunt chemaţi duminică să decidă dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată un obiectiv strategic în Constituţia ţării, o măsură care ar îndepărta şi mai mult fosta republică sovietică de Rusia din punct de vedere politic. Referendumul privind UE coincide cu alegerile prezidenţiale din Moldova, unde liderul pro-occidental al ţării, Maia Sandu, candidează pentru un al doilea mandat împotriva unui grup de candidaţi, în majoritate pro-Kremlin. Ambele scrutine au loc pe fondul amestecului Rusiei, spun autorităţile, care au prezentat inclusiv dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare şi încercări de destabilizare, chiar dacă Moscova a negat acuzaţiile.

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul a început duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova. Mizele sunt uriașe

Sunt puţine ocaziile când mica ţară de peste Prut a avut parte de atâta mediatizare internaţională ca acum. Din Asia şi până în Statele Unite, bineînţeles trecând prin Europa, presa mainstream a relatat despre alegerile şi referendumul din Republica Moldova, explicându-i mizele. Este un dublu scrutin spre care priveşte toată lumea, pentru că este un test şi poate da măsura curajului unei ţări mici de a opune rezistenţă unui lider care a dat peste cap vieţile a milioane de oameni în statul vecin, Ucraina, din cauza ambiţiilor teritoriale şi a orgoliului său imperialist.

„Moldova îşi joacă destinul său european pe fondul cumpărării voturilor, dezinformării şi mitei electorale orchestrate de Moscova. Iar preşedinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe fondul unor tensiuni ridicate şi al acestui război hibrid cu Rusia.

Va fi o zi cu dublă importanţă pentru Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, situată între România şi Ucraina. Duminică, Maia Sandu, un lider hotărât proeuropean şi prima femeie aleasă preşedinte al Republicii Moldova, va afla dacă va fi realeasă, într-un moment în care campania electorală a fost subminată de acuzaţii de ingerinţă rusă. Dar, în aceeaşi zi, va avea loc şi un referendum privind UE. Mai mult ca niciodată, Moldova este faţă în faţă cu destinul său european”, scrie, de pildă, publicaţia elveţiană Le Temps.

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul a început duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova. Mizele sunt uriașe

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, se află în centrul atenţiei. La sfârşitul anului 2020, ea i-a succedat pro-rusului Igor Dodon, iar Moldova, care priveşte acum tot mai mult spre Bruxelles, a obţinut oficial statutul de ţară candidată la aderarea la UE în iunie 2022, la patru luni după depunerea cererii. Negocierile de aderare au fost deja deschise în luna iunie a acestui an.

Pentru preşedinta Maia Sandu, aderarea la UE este cheia pentru a proteja ţara de Rusia. Ea îi conduce detaşat în sondaje pe ceilalţi 10 contracandidaţi, fiind cotată cu circa 35 la sută din voturi, faţă de 9 la sută următorul clasat, Alexandr Stoianoglo, în timp ce proporţia indecişilor era destul de ridicată în ultimul sondaj – 28 la sută. Teoretic, ar exista şanse să fie aleasă din primul tur de scrutin. Dacă nu, al doilea tur se va organia la 3 noiembrie.

În ceea ce priveşte referendumul, întrebarea adresată alegătorilor este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei. În timp ce diverse sondaje de opinie din ultimele luni arată că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.

Dezlipirea de Rusia

De la declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică în 1991, Moldova s-a străduit să se elibereze de influenţa Rusiei şi să prospere economic. O parte semnificativă a forţei sale de muncă a migrat în străinătate pentru oportunităţi economice, golind satele şi lăsând în urmă o populaţie tot mai îmbătrânită. Mulţi dintre cei 2,6 milioane de locuitori ai ţării încă depind de agricultură, de pensii modeste sau de salarii cu mult sub cele din restul Europei pentru a-şi asigura traiul.

Cam atâţi locuitori se estimează oficial că au rămas în ţară, 2,6 milioane de oameni, în timp ce pe listele electorale au rămas înscrişi peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce ar putea fi o problemă în condiţiile în care pentru validarea referendumului este nevoie de o participare de 33 la sută, adică în jur de un milion de persoane. Diaspora poate înclina balanţa. Unde se poate vota în RomâniaDe asemenea, Moscova continuă să sprijine Transnistria, republica separatistă din estul Moldovei, unde Kremlinul menţine aproximativ 1.500 de soldaţi şi unde un conflict îngheţat persistă de peste trei decenii.

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul a început duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova. Mizele sunt uriașe

INTERFERENŢA RUSIEI

Kremlinul a ameninţat în mod deschis Moldova în numeroase ocazii, făcând paralele între aceasta şi Ucraina, şi a alimentat neliniştea politică prin finanţarea unor politicieni favorabili Rusiei care plătesc protestatari pentru a milita împotriva guvernului pro-occidental al Moldovei.

Ca răspuns la agresiunea Moscovei, Moldova a expulzat zeci de diplomaţi ruşi şi membri ai personalului ambasadei, a încercat să blocheze numeroase canale media pe care autorităţile moldovene le acuză că răspândesc propagandă rusă şi chiar şi-a închis pentru scurt timp spaţiul aerian, în februarie 2023, din cauza a ceea ce guvernul Sandu a descris drept o tentativă de lovitură de stat.

Dincolo de dezinformare, diviziunile din cadrul societăţii moldoveneşti sunt reale şi se manifestă în războaie culturale care cuprind o serie de subiecte. În luna martie a anului trecut, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege prin care limba română a devenit singura limbă oficială a ţării, ceea ce a provocat reacţii negative din partea grupurilor de opoziţie pro-ruse, care au încercat să perturbe procedurile. De asemenea, zeci de preoţi au părăsit Biserica Ortodoxă susţinută de Rusia pentru Biserica Ortodoxă Română, în timp ce preoţii pro-ruşi au făcut jocurile Moscovei.

Moscova, cu ochii pe Chișinău

Subiectul „Situaţia din Republica Moldova” apare recurent pe ordinea de zi a briefingului săptămânal de presă pe care îl susţine purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, Maria Zaharova. În multiple rânduri, aceasta a criticat dur cursul prooccidental al conducerii de la Chişinău, acuzând-o că vrea să anexeze ţara la România.

În campania electorală, Rusia şi reprezentanţii săi locali au încercat să împiedice un vot „Da” la referendumul privind aderarea la UE prin cumpărarea de voturi şi o campanie sofisticată de dezinformare. Inclusiv sâmbătă, în ajunul votului, au apărut în mediul online şi pe reţelele sociale mesaje false despre referendum şi alegerile prezidenţiale, unele părând să fi fost trimise tocmai din Indonezia. Pe de altă parte, poliţia a anunţat că a făcut două arestări în urma unei investigaţii jurnalistice care dovedea modul în care oligarhul fugar Ilan Şor, aflat la Moscova, cumpără voturi şi corupe alegătorii din R. Moldova.

La începutul acestei luni, şeful poliţiei naţionale, Viorel Cernăuţanu, a afirmat că reţeaua lui Şor a mituit peste 130 000 de moldoveni pentru a vota împotriva referendumului şi în favoarea candidaţilor afiliaţi Kremlinului. Numai în septembrie, a spus el, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferaţi în conturi deschise la Promsviazbank din Rusia. În aprilie, oficialii aeroportului din Chişinău confiscaseră echivalentul unui milion de dolari în numerar de la membri ai opoziţiei pro-ruse care se întorceau prin Armenia de la o adunare din Moscova.

Oligarhul fugar Ilan Şor, care a fost condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare anul trecut pentru rolul său în dispariţia unui miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei, s-a oferit deschis Telegram să plătească alegătorii care îi conving pe alţii în secţiile de votare să se pronunţe împotriva referendumului, oferindu-le un bonus dacă majoritatea persoanelor din secţia lor de votare aleg „Nu”.

Cum încearcă Moscova să deturneze parcursul european şi de ce

Watchdog MD, un grup de reflecţie din Republica Moldova care monitorizează dezinformarea, a identificat aproximativ 200 de teme distincte promovate de sursele de dezinformare legate de Rusia cu privire la referendum. Unele dintre acestea includ promovarea zvonurilor conform cărora toate terenurile arabile din Moldova vor fi vândute străinilor, bisericile care au legături cu ortodoxia rusă vor fi închise, Moldova va fi forţată să se alăture efortului de război din Ucraina, vorbitorii de limbă rusă vor fi marginalizaţi, Moldova se va uni cu România şi va fi introdusă în programele şcolare educaţia obligatorie care promovează drepturile LGBTQ+.

Un eşec al Maiei Sandu de a câştiga preşedinţia sau o realegere ezitantă, precum şi o prezenţă scăzută la referendum ar fi interpretate ca o negare a eforturilor autorităţilor în drumul către UE şi i-ar energiza pe susţinătorii Rusiei în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, a căror miză este, poate, şi mai importantă. Pentru tabăra pro-europeană, acest vot dublu pare, prin urmare, să aibă valoarea unui „totul sau nimic”, lucru pe care Maia Sandu l-a tot subliniat în timpul campaniei electorale.

„Fiecare generaţie are misiunea sa, iar cei care au venit înaintea noastră au luptat pentru libertatea lor, pentru limba lor şi pentru independenţă”, le-a spus ea susţinătorilor săi adunaţi în faţa Operei din Chişinău luna trecută. „Misiunea noastră va fi de a câştiga pacea şi prosperitatea şi de a integra Moldova în familia europeană”, a punctat ea.

Alegeri prezidențiale și referendum UE în Moldova! Votul a început duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova. Mizele sunt uriașe

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele