Alegerile din Germania, cruciale pentru destinul UE. Îngrijorare în Europa

Alegerile din Germania, cruciale pentru destinul UE. Agenția EFE comeentează că scenariul unei instabilităţi politice în Germania din cauza dificultăţii de a forma un guvern după alegerile federale de duminică stârneşte îngrijorare în Europa într-un context de maximă tensiune diplomatică şi comercială cu Statele Unite şi cu un război încă nerezolvat în Ucraina.

Alegerile din Germania, cruciale pentru destinul UE

„Destinul Germaniei este destinul Uniunii Europene, aceste destine se intersectează„, a declarat pentru EFE Vicente Palacio, director de Politică Externă la Fundacion Alternativas.

Întrebarea, în opinia sa, este dacă după alegerile de duminică interesele ambelor partide vor „fi convergente”, dacă politicile Germaniei se vor „alinia” cu cele ale UE, care suferă de o criză de competitivitate ce o obligă să-şi regândească modelul economic, este criticată fără ruşine de noul guvern american condus de Donald Trump şi este exclusă din negocierile dintre Washington şi Moscova pe tema războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.

Miguel Otero, cercetător senior la Institutul Regal Elcano, reaminteşte pentru EFE că Germania „trece printr-o perioadă dificilă” din cauza situaţiei economice (se aşteaptă o creştere de doar 0,3% pentru anul acesta), a polarizării tot mai mari, a interferenţei în campanie a Rusiei şi a magnatului Elon Musk şi a ameninţării SUA cu tarife, printre alţi factori.

În acest context, ţara „tânjeşte” după un guvern puternic, o mare coaliţie „care să ofere stabilitate” şi pe care Otero o vede fezabilă în urma unui acord între candidatul conservator şi favorit în sondaje, Friedrich Merz, şi actualul cancelar, social-democratul Olaf Scholz.

Potrivit lui Otero, în dezbaterile televizate dintre cei doi politicieni nu au existat confruntări foarte dure şi chiar „limbajul trupului” lor sugerează că sunt dispuşi să ajungă la o înţelegere, în principal pentru a exclude extrema dreaptă, care este a doua forţă ca intenţie de vot în sondaje.

„Merz vrea o Germanie mai proactivă”

„Merz vrea o Germanie mai proactivă” în politica externă, apreciază Otero, care consideră că liderul conservator, creditat să devină noul cancelar, este de părere că ţara sa a avut o atitudine „mai rezervată” în timpul mandatului lui Scholz faţă de Franţa, celălalt „greu” din UE şi forţa motrice din spatele unor întâlniri de urgenţă ale liderilor europeni şi din afara Europei săptămâna aceasta pentru a discuta despre Ucraina.

Cheia va fi dacă noul cancelar „are majoritatea pentru a promova o agendă îndrăzneaţă care să aprofundeze cooperarea europeană”, a declarat pentru EFE Guntram Wolff, cercetător senior la Centrul Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Potrivit lui Rafael Loss, expert la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), există „un larg consens” în rândul germanilor că este necesară cooperarea cu partenerii UE, în special în ceea ce priveşte securitatea pe fondul războiului din Ucraina, deşi o extremă dreaptă „puternică” după alegeri „îşi va lăsa amprenta asupra politicii germane”.

„Germania s-ar putea concentra mai mult pe ea însăşi, ar putea avea mai puţină toleranţă faţă de procesele de consultare din cadrul UE, care sunt de obicei lungi şi, în schimb, ar putea favoriza coaliţiile cu acele ţări dispuse să facă progrese în probleme specifice„, argumentează Loss pentru EFE.

Expertul este ferm convins că, indiferent de rezultat, organizarea acestor alegeri va permite Berlinului „să-şi restabilească relaţiile, în prezent sub semnul uzurii, cu vecini precum Parisul şi Varşovia”.

”Creşte presiunea pentru controale mai stricte la frontierele externe ale UE”

Potrivit expertului ECFR, dacă Merz se impune, propunerile sale privind migraţia şi politica climatică sunt de natură să „producă fricţiuni” cu UE.

Loss afirmă că există îngrijorări, de exemplu, că planurile lui Merz de a controla imigraţia ilegală vor intra în conflict cu normele europene, în timp ce Wolff consideră că acestea vor avea implicaţii pentru ţările vecine şi vor „creşte presiunea pentru controale mai stricte la frontierele externe ale UE„.

În privinţa schimbărilor climatice, Wolff nu se aşteaptă ca, în general, Merz să se opună politicilor europene în acest domeniu şi este încrezător că instrumentele de reducere a emisiilor, precum Sistemul European de Tranzacţionare a Emisiilor (ETS), vor rămâne în vigoare, dar vede posibil ca el să încerce să modifice ţintele pentru eliminarea progresivă a combustibililor fosili.

Otero subliniază, la rândul său, că atât Merz, cât şi actuala preşedintă a Comisiei Europene, politiciana germană Ursula von der Leyen, sunt din aceeaşi familie politică şi reprezintă „acea democraţie creştină care crede că agenda progresistă a mers prea departe”.