Alertă în sistemul de pensii, este amenințat de „decreței”. Peste 1,6 milioane de români ies la pensie în acest an
România se confruntă cu un val uriaș de pensionări: generația „decrețeilor”, născută după interzicerea avorturilor în 1966, începe să iasă masiv din câmpul muncii. Numai în 2025, peste 1,6 milioane de români „decreței” vor solicita pensia, punând o presiune imensă pe un sistemul de pensii deja fragil.
Cine sunt „decrețeii” și de ce e 2025 un an critic
Termenul „decreței” se referă la românii născuți după Decretul 770 din octombrie 1966, emis de Nicolae Ceaușescu, care interzicea avorturile în România. În anii următori, natalitatea a explodat, iar între 1967 și 1972 s-au născut peste două milioane de copii.
Astăzi, acești oameni au ajuns la vârsta pensionării. Iar sistemul public de pensii nu este pregătit pentru această presiune uriașă.
Cifrele care arată dezastrul
Potrivit estimărilor, în 2025 vor ieși la pensie peste 1,6 milioane de români din generația decrețeilor. Dintre aceștia, peste 212.000 de femei născute în 1967 îndeplinesc condițiile pentru pensie anticipată fără penalizare, dacă au contribuit 40 de ani la sistem.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este în prezent de 62 de ani și 4 luni, urmând să ajungă la 63 de ani în 2030.
Și bărbații din aceeași generație vor putea solicita pensie anticipată sau în baza altor legi speciale. Așadar, numărul total al pensionarilor va crește accelerat.
Pensiile vor ajunge la 13% din PIB
Specialiștii avertizează că sistemul public de pensii va depăși 6 milioane de beneficiari în următorii ani. În același timp, numărul celor activi în câmpul muncii nu crește suficient pentru a susține acest val.
Ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB ar putea ajunge la 13%, comparabil cu Franța – una dintre cele mai afectate țări din Europa în privința sustenabilității sistemului public de pensii.
De la politică demografică forțată, la criză bugetară
Decretul 770/1966 a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale regimului Ceaușescu. Scopul era simplu: creșterea rapidă a populației pentru a susține dezvoltarea economică. Avortul a fost interzis, cu foarte puține excepții, iar controlul asupra femeilor însărcinate a devenit o practică brutală.
Consecințele au fost grave: mii de femei au murit în urma avorturilor ilegale, iar infrastructura statului – spitale, creșe, grădinițe – nu a putut ține pasul cu explozia natalității, relatează Jurnalul Decretului.
Sistemul de pensii se clatină sub greutatea unei generații numeroase
Această generație, forțată să se nască într-un sistem represiv, devine acum o provocare majoră pentru România. Autoritățile nu au pregătit din timp un sistem de pensii sustenabil, iar fondurile nu ajung pentru a acoperi valul masiv de solicitări din 2025 și anii următori.
Fără o reformă rapidă și eficientă, sistemul de pensii se îndreaptă spre colaps. Inevitabil, vor apărea întârzieri, reduceri sau soluții nepopulare pentru a menține echilibrul financiar.
Decrețeii au fost născuți în urma unei decizii politice radicale. Astăzi, România plătește factura. Începând cu 2025, peste 1,6 milioane de români vor ieși din activitate, iar sistemul de pensii se clatină sub greutatea unei generații numeroase. Viitorul pensionarilor, dar și al celor care muncesc astăzi, depinde de deciziile urgente care trebuie luate acum.
