ANAF va controla banii de la nuntă. Românii ar putea să rămână fără 50%
ANAF va controla banii de la nuntă pentru că sunt tot mai mulți români care nu declară corect veniturile și ocolesc, astfel, plata taxelor către stat.
Ideea că ANAF va controla banii de la nuntă nu este una nouă. Este, practic, vânătoarea promisă de mulți ani și care vizează marile averi ce au ocolit taxele.
Măsura se regăsește în proiectul Guvernului de a majora unele taxe și impozite pentru a aduna bani la buget. O parte dintre specialiști susțin că inițiativa este bună, dar nu va produce efecte semnificative, notează EuroNews.
Proiectul, în forma sa generală, vizează controlul sumelor nefiscalizate și are în vederea controlarea nu doar a mirilor ci și a artiștilor care primesc sume de bani la o nuntă sau la o petrecere și nu declară câștigurile.
Legea prevede ca românului care face o achiziție care depășește mult veniturile declarate, să i se aplice o taxă. Mai exact un impozit pe sumele nejustificate, care, în prezent, este de 16%, mai scrie sursa citată.
Prin noua măsură fiscală se ajunge la 50% din valoare. Printre cei vizați sunt și influencerii. Aceștia spun că mediul de afaceri nu a fost consultat înainte de a fi luate decizii de modificare a fiscalității.
Ideea nu este nouă. Experții în fiscalitate spun că legislație avem, dar statul român nu reușește să o pună în aplicare. Mai exact, impozitul se aplică în urma unei inspecții fiscale. Însă, verificarea marilor averi ce nu pot fi justificate s-a făcut până acum aleatoriu.
„Din 2011, s-au emis foarte puține decizii de impunere, pentru că ANAF-ul nu are informațiile. Legea nu a dat ANAF-ului baza de date prin care să obțină analiza de risc. Chestiunea asta poate avea un effect extrem de limitat, pentru că se referă doar la persoanele selectate la inspecție, care sunt puține. Soluții sunt, ce au făcut acum în propunerea asta de Ordonanță este corect, dar complet ineficient”, spune Gabriel Biriș, expert în fiscalitate.
Anul trecut, ANAF a anunțat că peste jumătate de milion de români fraudaseră statul cu 20 de miliarde de euro, după ce declaraseră venituri mai mici decât cele reale.
