Analiză BNR: Cât ne-a costat, de fapt, invazia Rusiei în Ucraina. Gaura făcută în economie și în bugetul de stat
Analiză BNR: Cât ne-a costat, de fapt, invazia Rusiei în Ucraina. Un studiu recent publicat de arată efectele invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, asupra economiilor din regiune, cu un accent deosebit pe Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Astfel, simulările realizate arată că, până la finalul anului 2022, conflictul a contribuit la creșterea inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la scăderea PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc, notează Profit.ro, care citează HotNews.
Analiză BNR: Șoc energetic major
Potrivit simulărilor, până la sfârșitul anului 2022, războiul din Ucraina a dus la o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și la o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic fără război.
Pe lângă pierderile umane și materiale uriașe din Ucraina, războiul a provocat și un șoc energetic major în regiune, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către UE. Efectele s-au propagat în întreaga economie regională, afectând consumul, producția și exporturile.
„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc.
Europa de Est, cea mai lovită
Analiza evidențiază un impact relativ mai pronunțat asupra economiilor din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest.
Rezultatul poate fi atribuit vulnerabilităților structurale specifice regiunii și, totodată, prin proximitatea geografică față de zona de conflict, factori care au amplificat volatilitatea indicatorilor macroeconomici”, se arată în raportul Băncii Naționale, semnat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (dir. Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice- BNR), Andrei Neacșu (economist în cadrul aceleiași direcții din BNR), Andrei Tănase (economist, Direcţia Modelare şi Prognoză Macroeconomică) și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA).
