Un sondaj recent al INSCOP arată că mai mult de două treimi dintre români consideră că este momentul unei schimbări complete a clasei politice. Acelaşi sondaj arată că aproape 50% dintre cei chestionaţi spun că statul trebuie să protejeze populaţia chiar şi cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile.
87.8% dintre respondenţi sunt total de acord cu afirmaţia „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7.5% sunt oarecum de acord. 1.3% sunt oarecum împotriva acestei afirmaţii, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.3%.
Afirmaţia „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întruneşte acordul total al 68.7% dintre cei chestionaţi. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmaţia, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă. 3.2% nu ştiu sau nu răspund, arată INSCOP în cercetare.
46.9% dintre respondenţi sunt total de acord cu afirmaţia „Statul trebuie să protejeze populaţia chiar şi cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. 4.6% nu ştiu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmaţia dată într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva afirmaţiei într-un procent mai mare decât media: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti.
Întrebaţi în ce măsură sunt de acord cu afirmaţia: „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 45.6% dintre cei intervievaţi spun că sunt total de acord, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă şi 19.9% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.6%.
Votanţii PNL şi USR, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi angajaţii din sectorul public sunt de acord cu afirmaţia dată într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei.
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.