Avem printre cele mai mici prețuri la energie din UE. Stăm mai prost, raportat la puterea de cumpărare
Chiar dacă pare greu de crezut, România are printre cele mai mici prețuri la energie din Uniunea Europeană. Desigur, atunci când ne raportăm la puterea de cumpărare, lucrurile nu mai stau atât de bine.
Cele mai mici prețuri la energie din UE
Potrivit celor mai recente date Eurostat, prețurile la electricitate și gaze pentru gospodării diferă considerabil în 2025 de la o țară la alta — unele plătesc de câteva ori mai mult, altele par mai norocoase. România intră în această a doua categorie, cel puțin atunci când ne uităm strict la tarifele din factură.
În prima jumătate a anului, costul electricității pentru gospodării a oscilat între 6,2 euro pentru 100 kWh în Turcia și 38,4 euro în Germania. Media europeană s-a situati în jur de 28,7 euro. România se găsește în zona de jos a clasamentului, cu 19,2 euro pentru 100 kWh — un preț care, pe hârtie, ne pune în rândul țărilor cu energie „ieftină”. Bulgaria stă și mai bine, cu 13 euro, iar Ungaria coboară până la 10,4 euro.
La celălalt capăt al spectrului se află Germania, Belgia și Danemarca, fiecare trecând pragul de 34 de euro pentru aceeași cantitate de energie.
Stăm mai prost, raportat la puterea de cumpărare
Veștile bune se opresc aici. Imaginea se schimbă când luăm în calcul puterea de cumpărare. În acest clasament ajustat la nivelul veniturilor și al prețurilor locale (PPS), România urcă rapid spre vârful listei și ajunge pe locul 5, cu 32,4 PPS — peste media UE de 28,6, conform Euronews.
Cu alte cuvinte, deși factura e mică, povara ei se simte mai tare în bugetul românilor. În țări precum Țările de Jos, Slovenia sau Suedia, energia pare mai accesibilă tocmai pentru că salariile sunt considerabil mai mari, chiar dacă prețurile la electricitate sunt și ele ridicate.
Situația la gaze naturale este similară. România rămâne printre statele cu cele mai mici tarife din Uniunea Europeană: 5,59 euro pentru 100 kWh în prima jumătate a anului 2025. Suntem sub Spania (8,6 euro), Italia (12,4 euro) și Germania (12,2 euro). Media UE se apropie de 11,4 euro, iar Suedia, Olanda și Danemarca conduc topul scumpirilor.
Raportat la veniturile reale, povestea se schimbă doar pe jumătate. România își păstrează poziția favorabilă, dar diferența față de statele occidentale se reduce, semn că energia, oricât de ieftină ar apărea în cifre absolute, continuă să apese semnificativ pe bugetele gospodăriilor.
Specialiștii firmei VaasaETT pun aceste diferențe pe seama mai multor factori: structura surselor de energie, politicile de subvenționare, taxele, dar și, poate cel mai important, nivelul veniturilor.
În Vest, prețurile sunt mai mari, dar impactul lor asupra consumatorilor este amortizat de salarii. În Est, tabloul e invers: costuri aparent mici, dar cu o greutate mult mai mare pentru familiile cu venituri modeste.
