Avertismentul FMI asupra riscurilor provocate de război! Economia mondială, în pericol

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a transmis joi că economia mondială a făcut faţă şocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu mai bine decât se anticipa, iar PIB-ul global încă se aştepta să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar a avertizat că riscurile rămân ridicate, arată Reuters.

Preţurile la petrol şi gaze rămân ridicate, iar şocul energetic provocat de război nu s-a încheiat

Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat la o conferinţă de presă că preţurile la petrol şi gaze rămân ridicate, iar şocul energetic provocat de război nu s-a încheiat. Presiunile asupra datoriei mondiale sunt, de asemenea, în creştere şi a stagnat procesul de dezinflaţie. Aşteptările inflaţioniste globale au crescut, dar rămân bine ancorate pe termen mai lung, a dat asigurări Kozack.

„Până acum, în pofida celor şase luni de război din Orientul Mijlociu, economia globală a fost rezilientă”, a declarat Kozack, adăugând că folosirea rezervelor de petrol şi gaze a permis unor ţări să facă faţă şocului energetic provocat de conflict, în timp ce altele au apelat la noi surse de energie sau au luat măsuri pentru reducerea cererii.

„Rămânem în grafic pentru ca economia mondială să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar incertitudinile, după cum tot spunem de ceva timp, continuă să rămână ridicate”, a apreciat oficialul FMI.

Încetiniere a PIB-ului global

În iulie, FMI previziona o încetinire a creşterii PIB-ul global la 3% în 2026, după o medie de 3,5% în 2024 şi 2025, şi după ce în aprilie prognoza un avans de 3,1% în acest an. Creditorul global va prezenta o actualizare a previziunilor în timpul adunării anuale a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale din Bangkok, în perioada 12 – 18 octombrie.

Kozack a explicat că economia mondială a fost trasă în direcţii opuse de şocul negativ privind aprovizionarea cu energie, care a majorat preţurile la energie, îngrăşăminte, alimente şi alte materii prime, în timp ce evoluţia tehnologică condusă de AI a furnizat un şoc al cererii pozitiv. Riscurile rămân ridicate, multe ţări trebuie să-şi asigure rezervele de petrol şi gaze, iar cererea de energie ar urma să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică, a declarat Kozack.

Oficialul a adăugat că sporesc presiunile asupra datoriei publice globale, care deja este la un nivel de aproape 100% din PIB – cel mai ridicat nivel de la al Doilea Război Mondial – şi tendinţa va continua. În special multe economii avansate au un nivel ridicat al datoriei. În plus, problemele de lichiditate se extind în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în Africa, parţial în urma reducerii asistenţei bilaterale, a atras atenţia Kozack.