Aviz negativ al CSM pentru numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general. Avizele pentru Marius Voineag și Alex Florenţa, amânate
Noi informații de la CSM privind numirea viitorului procuror general. Numirea Cristinei Chiriac în funţia de procuror general a fost avizată negativ joi, de Secţia pentru procurori, în timp ce acordarea avizului pentru numirea şefului DNA Marius Voineag în funţia de procuror general adjunct, precum şi cel pentru numirea actualului procuror general Alex Florenţa în funcţia de adjunct la DIICOT au fost fost amânate. În cazul lui Florenţa, este a doua amânare.
Avizul CSM este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Nicuşor Dan.
”Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei CRISTINA CHIRIAC, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi. (1 vot da, 5 voturi nu)”, anunţă CSM.
Avizul pentru Marius Voineag a fost amânat pentru o şedinţă viitoare, în cazul său fiind înregitrată egalitate de voturi.
”Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului MARIUS-IONUŢ VOINEAG, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. ( 3 voturi da, 3 voturi nu)”, transmite CSM.
Avizul pentru actualul procuror general Alex Florenţa, propus pentru funcţia de adjunct la DIICOT, a fost amânat pentru a doua oară.
”Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENŢA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. ( 3 voturi da, 3 voturi nu)”, a precizat CSM.
Cristina Chiriac, propusă pentru funcţia de procuror general: Nu pretind că am toate cunoştinţele necesare cu privire la anumite aspecte
Cristina Chiriac, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general a afirmat în cadrul interviului susţinut la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că nu pretinde că are toate cunoştinţele necesare pentru a detalia anumite aspecte care ţin de particularităţile specifice investigării anumitor cauze care ţin de competenţa parchetelor locale, dar că, după ce va fi numită în funcţia de procuror general, va avea disponibilitatea şi capacitatea de a învăţa şi a se pune la curent cu toate procedurile într-un timp cât mai scurt.
Cristina Chiriac a fost întrebată, joi, la interviul susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar răspunde unor procurori care afirmă că experienţa ei profesională nu îi conferă legitimitatea pentru funcţia de procuror general pentru că sunt multe proceduri cu care nu a avut tangenţă în activitatea ei anterioară.
”În privinţa răspunsului pe care l-aş da colegilor procurori în legătură cu legitimitatea aspectului că beneficiez de o legitimitate în a fi procuror general, le voi spune că experienţa mea profesională în gestionarea cauzelor complexe şi de coordonare a echipelor în cadrul activităţii de management mi-au oferit o viziune clară a problemelor structurale cu care se poate confrunta un parchet local”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a menţionat că nu pretinde că are acum toate cunoştinţele necesare legate de anumite aspecte privind investigarea unor cauze, dar va avea capacitatea de a se pune la curent cu procedurile cât mai repede.
”Nu pretind că la acest moment am toate cunoştinţele necesare pentru a intra în detalii cu privire la anumite aspecte care ţin de particularităţile specifice investigării anumitor cauze de competenţa parchetelor locale, dar la momentul în care voi fi numit procuror general, voi avea toată disponibilitatea şi capacitatea de a învăţa şi de a mă pune la curent cu toate procedurile în cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac, propusă pentru funcţia de procuror general, întrebată de unde are un milion de euro, aşa cum apare în declaraţia de avere
Cristina Chiriac, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general, a afirmat că nu are un milion de euro, aşa cum reiese din declaraţie de avere, şi a explicat că a fost vorba de o eroare materială la completarea documentului. Ea a explicat că declaraţia ei de avere poate fi comparată cu cea a soţului său, care este titularul de cont. Chiriac a mai declarat că a solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate să facă modificările necesare.
Cristina Chiriac a fost întrebată, joi, în cadrul interviului susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, de unde are un milion de euro în conturi, aşa cum apare în declaraţia ei de avere, sumă despre care reprezentatul CSM a precizat că nu ar avea o justificare certă din veniturile pe care le-a obţinut.
”A fost doar o eroare materială în redactarea declaraţiei de avere pe anul 2024. În sensul că platforma ANI nu recunoaşte virgula, am pus virgula, nu a recunoscut virgula, recunoaşte doar punctul. Dar această declaraţie de avere poate fi foarte uşor verificată prin compararea cu declaraţia de avere a soţului meu, titularul de cont este soţul şi poate fi verificată şi cu extrasul de cont care exista la momentul în care am completat declaraţia de avere”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a adăugat că a cerut ANI să facă modificările necesare.
”Am solicitat Agenţiei Naţionale de Integritate, am trimis dovezile şi am solicitat să opereze modificările necesare. Nu ştiu dacă m-am încadrat în termenul de rectificare, dar măcar să aibă în vedere acest aspect”, a declarat Cristina Chiriac.
Marius Voineag, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general: Erodarea în funcţie este unul dintre elemente, care a cântărit la decizia mea de a nu candida pentru o poziţie de locul 1
Şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general, a afirmat că erodarea în funcţie este un element care a cântărit în decizia sa de a nu candida pentru un nou mandat în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi nici pentru funcţia de procuror general. El a explicat că poate fi un sprijin real pentru oricine ar fi procuror general, datorită experienţei acumulate.
Marius Voineag, propus de ministrul Justiţiei la funcţia de adjunct al procurorului general, a fost întrebat, joi, la interviul susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, de ce candidează pentru acest post şi nu pentru un nou mandat la DNA sau pentru funcţia de procuror general.
”Decizia nu a fost una deloc uşoară. A fost o decizie personală, dar nu a fost deloc una uşoară. DNA e o instituţie căreia i-am dedicat foarte mult din timpul meu atât profesional, cât şi personal. Când am candidat în 2023, am candidat cu speranţa că nu o să mai avem figuri care confiscă imaginea unei instituţii. Instituţiile trebuie să funcţioneze pe baza unor sisteme, a unor proceduri şi a unei echipe de conducere. Faptul că pleacă locul unu care e vremelnic şi care a avut o viziune în care a încercat să translateze cât de multe lucruri a putut în planul lui managerial să le ducă la bun sfârşit, eu cred că obiectivul meu principal acesta a fost. Erodarea în funcţie este unul dintre elemente, care a cântărit la decizia mea de a nu candida pentru o poziţie de locul unu”, a declarat Marius Voineag.
El a menţionat că experienţa acumulată va fi un sprijin real pentru viitorul procuror general.
”Mandatul meu la DNA se termină pe data de 31 martie. Sunt un om al legii şi al eficienţei, mai puţin un om al spectacolului şi al conflictelor publice. Îmi plac foarte mult fazele de construcţie, cred că pe baza experienţei pe care o am acumulate pot fi un real sprijin pentru oricine ar ocupa în momentul de faţă funcţia de procuror general al României. Asta nu înseamnă că mi-e uşor să plec”, a mai declarat Marius Voineag.
Marius Voineag: Singura structură care ar putea fi eficientă şi care ar livra rezultate reale ar fi DNA
Şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general, a declarat, joi, în legătura cu competenţa infracţiunilor comise de magistraţi, că singura structură care ar putea fi eficientă şi care ar livra rezultate reale în acest domeniu ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Marius Voineag, propus de ministrul Justiţiei la funcţia de adjunct al procurorului general, a fost întrebat, joi, la interviul susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cum vede actuala reglementare a competenţei privind infracţiunile comise de magistraţi şi dacă ne aflăm într-o zonă în care competenţa este stabilită în mod corespunzător.
”E ceva ce am şi spus în spaţiul public deja, în lunile anterioare, cu atât mai obiectivă e din partea unuia care pleacă de la conducerea DNA. Trebuie să fim oneşti, în momentul de faţă, Direcţia Naţională Anticorupţie e la un nivel de maturitate şi la un nivel de eficienţă, care ar putea livra rezultate aşteptate de către societate”, a afirmat Marius Voineag.
El a menţionat că este un număr redus de procurori care se ocupă de aceste infracţiuni.
”E un număr extrem de mic de procurori în momentul de faţă, atât la secţia de urmărire penală, cât şi la parchetele de pe lângă curţiile de apel. Avem o infrastructură, un compartiment tehnic care se bazează pe 12 oameni din 37, un număr de opt din 16 poliţişti, care ar trebui să fie suportul pentru dezvoltarea investigaţiilor efective în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte. În momentul de faţă DNA este structura cea mai coerentă sau cea care poate livra rezultatele cele mai corecte în ceea ce priveşte combaterea infracţiunilor în ceea ce îi priveşte pe magistraţi”, a explicat Marius Voineag.
El a precizat că DNA e singura structură care ar livra rezultate reale imediate.
„Eu cred că în momentul de faţă singura structură care ar putea fi eficientă şi care ar livra rezultate reale, imediate în acest moment, ar fi Direcţia Naţională Anticorupţiei. Şi cu atât mai mult, cred că e obiectiv, pentru că de acolo plec. Ştiu ce procurori sunt, ştiu nivelul lor de integritate. Departe de mine de a critica calitatea unor procurori din alte structuri. Nu m-aş duce în zona asta”, a afirmat Marius Voineag.
El a explicat că acele cauze investigate sunt extrem de sensibile.
”E un circuit al hârtiilor care se duce prin foarte multe mâini. Lucrurile astea trebuie lucrate extrem de închise, extrem de opac. Şi în momentul de faţă la DNA, noi am reuşit să facem câteva lucruri. Noi am trimis sezizări de-a lungul timpului. Unele dintre ele, sper că sunt în lucru, nu am urmărit mai departe că practic nu avem nicio calitate, dar noi am trimis numai anul trecut opt sau nouă sezizări”, a declarat Marius Voineag.
