Banii de pensie pentru românii care au muncit în străinătate. Cum se calculează vechimea în muncă în UE
Românii care au lucrat în mai multe state europene pot solicita, la împlinirea vârstei de pensionare, pensii comunitare. Aceste drepturi sunt reglementate prin legislațiile naționale și prin regulamentele Uniunii Europene, care stabilesc recunoașterea și cumularea perioadelor de cotizare.
Banii de pensie pentru românii care au muncit în străinătate. Cum se calculează vechimea în muncă în UE
Persoanele care au desfășurat activități în mai multe state membre UE sau în țări cu care România are acorduri bilaterale (precum Elveția, Norvegia, Islanda sau Liechtenstein) pot beneficia de pensii comunitare.
Acestea sunt reglementate prin Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și nr. 987/2009, care stabilesc principiile de totalizare a perioadelor lucrate și de plată proporțională.
În practică, perioadele de muncă din state diferite se adună pentru a se stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile minime pentru pensie.
Fiecare stat calculează pensia în două etape:
Calcul național – se stabilește ce pensie ar primi persoana doar pe baza anilor lucrați în acel stat.
Calcul comunitar – se iau în considerare toate perioadele de muncă din statele UE, apoi se stabilește partea proporțională.
Totuși, fiecare stat plătește partea care îi revine, proporțional cu anii lucrați acolo. De exemplu, cineva care a muncit 15 ani în România și 10 ani în Spania va primi o pensie împărțită între cele două țări, fiecare contribuind pentru anii respectivi.
Reguli diferite pentru perioada minimă de cotizare la pensia comunitară
Fiecare stat european stabilește propriile criterii privind anii necesari pentru obținerea unei pensii:
Italia: cel puțin 20 de ani de contribuții pentru pensia de limită de vârstă.
Spania: minim 15 ani, dintre care cel puțin 2 ani în ultimii 15 ani de muncă.
Germania: minim 5 ani de contribuții pentru dreptul la pensie.
Franța: sistem bazat pe trimestre, fiind necesari între 166 și 172 trimestre (aprox. 41–43 ani), în funcție de anul nașterii.
Dacă o persoană nu îndeplinește stagiul minim într-un stat, perioadele lucrate în alte țări UE se cumulează. Astfel, și cei care nu ar îndeplini condițiile într-o singură țară pot beneficia de pensie comunitară.
Modul de calcul al pensiei în sistemul comunitar
Procesul de calcul se face în două etape. Mai întâi, fiecare stat stabilește pensia națională pentru anii lucrați pe teritoriul său. Ulterior, se face un calcul comunitar care include toate perioadele din statele UE, urmând ca fiecare țară să achite partea proporțională.
Românii care locuiesc în țară și doresc să solicite pensie după muncă în străinătate trebuie să depună cererea la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Instituția transmite apoi dosarul către statele în care solicitantul a lucrat. Cei stabiliți în alte țări depun cererea la instituția locală de pensii, care va contacta autoritățile române.
Care sunt documentele necesare
Documentele necesare includ:
cartea de identitate sau pașaportul;
actele de muncă și adeverințele de cotizare;
formularele europene E205 și E207, prin care statele confirmă perioadele de cotizare.
Este recomandat ca persoanele să păstreze toate documentele justificative pentru a evita întârzieri în procesul de recunoaștere a vechimii.În România, până la 31 august 2024 a fost în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Începând cu 1 septembrie 2024, aplicabilă este Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Stagiul de cotizare pentru lucrătorii migranți se stabilește prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România și în alte state membre. Fiecare stat calculează partea proporțională, respectând principiul pro rata temporis.
Cererile se depun la instituția din țara de reședință. Pentru perioadele de muncă anterioare anului 2001, dovada vechimii se face prin carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de angajatori ori arhive. Actele trebuie să conțină date precise privind perioada lucrată, funcția, venitul brut sau net, sporurile și baza legală a acestora.
„Solicitantul se va adresa , în nume propriu, foștilor angajatori sau deţinătorilor legali de arhivă sau operatorilor economici autorizaţi de Arhivele Naţionale, în vederea obținerii actelor/adeverințelor în cauză.
Acestea vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea angajatorului;
b) datele de identificare a persoanei;
c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;
d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;
e) venitului total lunar brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
g) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.
România are acorduri bilaterale de securitate socială privind ieșitul la pensie
România are acorduri bilaterale de securitate socială cu state precum Canada, Israel, Turcia, Republica Moldova sau Serbia. Acestea prevăd reguli similare celor din regulamentele europene. Schimbul de informații se face prin formulare bilingve, iar drepturile sunt recunoscute proporțional.
În cazul Regatului Unit, după Brexit se aplică Acordul Comercial și de Cooperare semnat cu Uniunea Europeană, care conține prevederi apropiate de cele europene.
Pentru clarificări și depunerea documentelor, persoanele interesate pot contacta Casa Națională de Pensii Publice – Direcția Relații Internaționale, la adresa: str. Latină, nr. 8, sector 2, București, cod poștal 020793.
Numărul de telefon disponibil pentru audiențe este 0040 21 311 80 47, de luni până vineri între orele 10:00 și 12:00. Documentele pot fi transmise prin Poșta Română, prin curier rapid sau online, la adresa de e-mail: relatii.internationale@cnpp.ro.
