Bilanțul Parchetului General. Alex Florența: În ultimii doi ani România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid
Procurorul general al României, Alex Florenţa, a transmis marți, la ceremonia de prezentare a bilanțului Parchetului General, că în ultimii doi ani România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid, printre care campanii de dezinformare și manipulare constantă în mediul online.
Oficialul a explicat că acestea speculează nemulţumiri sociale latente şi amplifică emoţii colective pentru a genera polarizare şi neîncredere.
„În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid: Campanii de dezinformare, manipulare coordonată în mediul online, tentative de subminare a încrederii în instituţiile fundamentale ale statului.Aceste tehnici nu sunt însă întâmplătoare.
Ele exploatează vulnerabilităţi reale sau percepute ca atare, speculează nemulţumiri sociale latente şi amplifică emoţii colective pentru a genera polarizare şi neîncredere”, a declarat Alex Florenţa, marţi, la bilanţul Ministerului Public.
Sistemul judiciar, supus în ultimul an unor presiuni semnificative
Florența a subliniat că sistemul judiciar a fost supus în ultimul an unor presiuni semnificative.
”În ultimul an, sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte a unor campanii de delegitimare menite să slăbească încrederea publică în instituţiile judiciare.
Critica este firească într-o democraţie, este chiar necesară. Dar atunci când critica generează neîncredere sistematică, când cazuri individuale sunt transformate în generalizări asupra întregului sistem, iar dialogul public este înlocuit de suspiciune permanentă, riscul nu mai este doar pentru o instituţie în parte, riscul este pentru însăşi funcţionarea statului de drept”, a mai afirmat Alex Florenţa.
Perioada 2023- 2026, una dintre cele mai complexe etape din evoluţia Ministerului Public, mai arată Florența
Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat că perioada 2023 – 2026 – când el s-a aflat la conducerea Ministerului Public – a reprezentat una dintre cele mai complexe etape din evoluţia sa post-decembristă a instituţiei şi a precizat că această etapă a fost caracterizată de suprapunerea unor vulnerabilităţi structurale interne şi cu provocări externe, poate fără precedent.
”Perioada 2023-2026 a reprezentat pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape din evoluţia sa postdecembristă, caracterizată de suprapunerea unor vulnerabilităţi structurale interne, cu provocări externe, poate fără precedent. În anul 2023, Ministerul Public şi, în special, Parchetul de pe lângă Înalta Curte se confrunta cu o criză profundă de funcţionare, determinată de un deficit istoric de resurse umane, de o organizare rigidă şi depăşită, precum şi de o lipsă acută de reglementare internă adaptată realităţilor şi provocărilor operaţionale actuale”, a declarat Alex Florenţa, marţi, la bilanţul Ministerului Public pentru anul 2025.
El a explicat că mandatul 2023 – 2026 a fost orientat către stabilizarea instituţională, către refacerea capacităţii funcţionale a parchetelor şi crearea unor instrumente moderne de management judiciar.
”Măsurile au vizat, în mod integrat, gestionarea crizei de personal şi a volumului excesiv de dosare, reorganizarea structurală a Parchetului General şi a parchetelor de pe lângă judecătorii, precum şi a mecanismelor de coordonare pe vertical a Ministerului Public. Nu în ultimul rând dezvoltarea unui cadru normativ intern coerent, creşterea gradului de specializare în investigarea infracţionalităţii complexe şi implementarea unui amplu program de digitalizare”, a transmis Alex Florenţa.
El a subliniat că rezultatele obţinute în această perioadă confirmă eficienţa direcţiilor asumate la nivelul managementului Parchetului General.
”Stoparea creşterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creşterea operativităţii în soluţionarea cauzelor, îmbunătăţirea constantă a indicatorilor de calitate a actului de urmărire penală, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric, creşterea capacităţii de recuperare a produsului infracţional şi finalizarea unor cauze de o complexitate deosebită demonstrează, practic, consolidarea funcţională a Ministerului Public”, a mai declarat procurorul general.
El a menţionat că Parchetul General a demonstrat capacitatea de adaptare rapidă la noile infracţiuni şi la noile paradigme de securitate.
”Fenomene precum ameninţările hibride, tentativele de influenţare a proceselor democratice, creşterea extremismului şi a discursului instigator la ură au impus o reacţie instituţională fermă, coordonată şi profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2025”, a mai afirmat Alex Florenţa.
El a mai precizat că Parchetul General funcţiona în baza unei organigrame învechite.
”Activitatea de urmărire penală se desfăşura în cadrul unei structuri lipsite de specializare reală, fiecare procuror instrumentând cauze din toate categoriile de infracţiuni, indiferent de gradul de complexitate sau de specificul acestora. Această abordare generalistă genera, însă, dificultăţi majore în instrumentarea cauzelor ultraspecializate, conducea la o utilizare ineficientă a resurselor existente şi limita capacitatea Parchetului General de a-şi execita rolul de structură de vârf în combaterea infracţionalităţii”, a mai declarat procurorul general al României.
El a precizat că adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea Parchetului General pe criterii de specializare şi priorizarea domeniilor de acţiune.
