Biserica Ortodoxă intervine în scandalul legat de Călin Georgescu. Apelul Patriarhiei Române către români
În avalanșa de mesaje, ură și zgomot, Biserica Ortodoxă intervine în scandal legat de Călin Georgescu. Patriarhia Română transmite un apel la rugăciune, calm și discernământ în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale actuale.
Biserica Ortodoxă intervine în scandalul legat de Călin Georgescu
“Respingem ferm orice formă de manifestare care incită la dezbinare și ură și ne dorim ca dialogul la nivelul întregii societăți să cultive pacea și liniștea, respectul reciproc și responsabilitatea. În această perioadă, care coincide cu Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, suntem chemați să dăm dovadă de un comportament sănătos, orientat către deschidere și înţelegere, solidaritate și comuniune”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române, citat de basilica.ro.
BOR mai subliniază importanța dreptului la vot.
„Ca manifestare a libertății de conștiință, votul fiecărei persoane reflectă fidel valorile și convingerile împărtășite de aceasta și nu trebuie să constituie, sub nicio formă, o cauză a tulburărilor sociale, ci o firească exercitare a unui drept democratic„.
Preoții nu au voie să facă politică
Cu câteva zile în urmă, Patriarhia Română a reacționat după ce mai mulţi preoţi le-au transmis credincioşilor mesaje de susţinere a lui Călin Georgescu, inclusiv pentru turul 2 al alegerilor prezidenţiale.
Sfântul Sinod reaminteşte apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti şi reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susţinerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toţi cetăţenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui ţării şi promovarea valorilor creştine în societate.
Potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române, în perspectiva alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din acest an, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat mai multe decizii, pornind de la poziţiile exprimate succesiv prin hotărârile sinodale din 13 – 14 februarie 1996, 23 – 25 februarie 2000, 12 – 13 februarie 2004, 5 – 7 martie 2008, 25 februarie 2016 şi 21 iulie 2020, din dorinţa de a face cât mai clară atitudinea BOR faţă de viaţa politică şi campaniile electorale.
Astfel, în calitatea sa de cetăţean şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele duhovniceşti care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă.
„În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”, a subliniat BOR.
Hotârârile Sfântului Sinod
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române menţine, totodată, Hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, care stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericală se numără şi aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumeşti”, iar arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din BOR le sunt interzise următoarele:
* să facă politică partinică;
* să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizaţii care poate fi asimilată unui partid politic;
* să candideze la alegerile parlamentare;
* să participe la campanii electorale în calitate de susţinător sau susţinătoare;
* să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local în statul român sau în alte state.
„Clericul sau monahul, care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin susţinerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie („nu mă voi îndeletnici cu activităţi potrivnice chemării preoţeşti şi nu mă voi face părtaş la lucrări şi adunări care dăunează Bisericii”, Hotărârea sinodală nr. 4670/2008), prevederile Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (2015) şi ale Regulamentului pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor (2003) şi va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viaţa monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale”, a mai evidenţiat BOR.
