Premierul interimar Ilie Bolojan dă asigurări că niciun venit al bugetarilor nu va scădea odată cu Legea Salarizării. Acesta consideră că blocajul discuțiilor din acest moment va duce la o nouă convocare a Parlamentului pentru adoptarea legii, cheie în PNRR.
Guvernul vrea să finalizeze proiectele necesare pentru încheierea cu succes a PNRR, proiecte ce ar urma să fie adoptate în cursul sesiunii extraordinare a Parlamentului care va începe pe 27 iulie.
Este o săptămână importantă. Sunt șase capitole importante care corepund unor proiecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia dintre ele, pot fi dezbătute fără probleme.
Unul este recompensarea personalului dinn ANAF și Vamă pentru încasările suplimentare. Proiectul este avizat de Comisia Europeană.
Al doilea este legate de cariera funcționarilor publici. Un al treilea proiect este codul urbanismului, cu impact mare, de 790 milioane de euro. Este în dezbatere la Comisia de administrație în Cameră, astfel încât de la 1 ianuarie 2028 eliberarea autorizațiilor de construcție în București să se facă de primăria generală, nu de primăriile de sector.
Al patrulea proiect vizează decarbonizarea, a anunțat Ilie Bolojan.
Premierul demis a vorbit despre proiectele cu cele mai multe probleme în acest moment, Legea Salarizării și Legea de Reformă a ANI.
Un alt domeniu este legat de incompatibilități și de ANI, cu un proiect depus de dl Predoiu. Un altul încă nefinalizat este cel legat de salarizare.
În faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare, cred că este nevoie de încă o sesiune extraordinară.
PNRR nu este un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României, de consolidare a sistemelor publice, de stabilirea a unor mecanism prin care sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente. Granturile cumulate în următoarele trei luni înseamnă 4,6 miliarde de euro.
Înseamnă consolidarea încrederii în România, în respectarea nagajamentelor și în seriozitatea noastră, înseamnă o societate mai așezată, mai bazată pe reguli, fără abordări dicreționare.
Cel mai controversat jalon din PNRR este Legea salarizării în sectorul public.
Unul dintre cele mai dificile proiecte este legat de Legea salarizării. Trebuia adoptat anii trecuți, dar a fost pasat de guvernele anterioare. Am considerat că nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României.
Introduce mai multă echitate în salarii, în funcție de puterea economiei și este un mecanism stabil, cu o valoare de referință ce se indexează în funcție de dinamica economică., a susținut premierul interimar.
Bolojan a justificat importanța proiectului pentru sistemul public de salarizare a bugetarilor.
Avem ministere care au azi salarii duble față de alte ministere, deși fac aproximativ același lucru.
Nu va scădea niciun venit. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii vor stagna până când vor fi ajunți din urmă de către cele două treimi.
Noi am ajuns cu acest proiect pronind de la suma de cheltuieli de personale de 166 de mld, adică 8,1% din PIB. Pentru 2027, avem 174 mld, adică 7,9% din PIB. Pe aceste sume au semnat partidele un acord. În baza discuțiilor cu sectoarele bugetare.
Ministerul Muncii a constatat unele probleme, a văzut care sunt așteptările și propunerea pe care MM a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții și cu Comisia Europeană și s-a acceptat un plafon de 12,1 miliarde de lei în plus, adică tot 8,1% din PIB, în funcție de creșterea nominală a PIB-ului.
Au continuat negocierile și pe parcurs au apărut dicuții privind drepturile salariale prin hotărâri judecătorești, acte subsecvente
Cele cinci mari confederații sindicale au cerut, joi, retragerea proiectului și au anunțat că nu vor mai participa la negocieri.
Totodată, PSD a transmis în mai multe rânduri că nu va vota proiectul dacă va duce la scăderea veniturilor unor categorii de bugetari.