BNR avertizează asupra pericolelor din 2025: Incertitudini și riscuri privind veniturile și inflația

După ședința de politică monetară, membrii Consiliului de Administrație al BNR avertizează asupra pericolelor din 2025. Aceștia au luat în discuție ce se așteaptă în perioada următoare din punct de vedere al veniturilor, inflației, activității economice și, mai ales, al deficitului.

BNR avertizează asupra pericolelor din 2025

În primul rând, românii cu credite trebuie să știe că BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută. În plus, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

După ce au trecut în revistă evoluția economiei, a inflației și a pieței forței de muncă, oficialii BNR au transmis un avertisment legat de salarii.

”Ritmul creșterii salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evidențiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum și dinamica similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care a urcat în același interval la 17,8 la sută.

Totodată, s-a convenit că deficiențele structurale ale pieței și dinamica remunerației din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puțin pe termen scurt, potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat.”, transmite BNR.

Un curs leu-euro stabil

Membrii Consiliului BNR au apreciat cursul de schimb leu/euro stabil în octombrie pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat semnificativ, ca urmare a întăririi monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile însemnate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit și în luna septembrie – la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în august –, în principal pe seama împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, care au continuat să-și accelereze creșterea, chiar și în condițiile diminuării considerabile a finanțărilor asociate programelor guvernamentale.

Activitatea de creditare a rămas intensă și pe segmentul populației, au sesizat membrii Consiliului, evidențiind dinamica deosebit de înaltă atinsă de creditul în lei pentru consum, precum și trendul accentuat ascendent al acesteia din primele trei trimestre ale anului, corelat cu ritmul de creștere a veniturilor populației. În aceste condiții, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8 la sută, de la 69,7 la sută în august.

Previziuni sumbe privind inflația

Membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului țintei și semnificativ peste valorile anticipate anterior.

Totodată, ea este așteptată să își reia ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei.

Astfel, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9 la sută la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5 la sută în decembrie 2025 și la 3,3 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0 la sută, 3,4 la sută și respectiv 3,2 la sută indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință.

Printre cauzele principale, se amintesc seceta severă și modificările de lege în energie,

Economia își revine ușor în 2025

Potrivit noilor evaluări, creșterea economică își va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanțelor mai slabe ale agriculturii –, iar în 2025 va cunoaște o redresare moderată, în condițiile revigorării cererii externe, precum și pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuși mai mic decât cel previzionat anterior.

În contrast parțial cu aceste evoluții, consumul gospodăriilor populației își va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent și va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creșterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populației, sub impactul majorărilor de salarii și transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflației, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că evoluția exportului net se prefigurează a fi mult mai contracționistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuția ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creșterii mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă.

Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri crescute

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu noul cadru de guvernanță economică al UE.

S-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.