Bogdan Aurescu spune că nu este cazul ca românii să fie alarmaţi privind un posibil război: Toată lumea trebuie să fie conştientă de acest lucru
Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, spune că nu trebuie să ne temem de posibilitatea unui război în România pentru că acest lucru nu se va întâmplă. Mai mult, el spune că nu e cazul să ne alarmăm că vom fi trimiși în acest conflict.
Bogdan Aurescu spune că nu este cazul ca românii să fie alarmaţi privind un posibil război
”Noi nu am cerut trimiterea de trupe aliate pe teritoriul Ucrainei, nu avem nevoie de aceste trupe, în acest moment, pe noi ne interesează alt tip de sprijin, sprijin politico-diplomatic, pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, deci nu va exista un astfel de conflict între NATO şi Ucraina. Toată lumea trebuie să fie conştientă de acest lucru şi nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război, în vecinătatea ţării”, a declarat Bogdan Aurescu.
Mai mult, acesta spune că există un răspuns ce va fi dat Rusiei atât din partea NATO, cât și a UE.
”Există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse şi ne-am pregătit cu acest răspuns şi el va fi în termenii care eu sper că Federaţia Rusă să fie conştientă că nu îşi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba despre un răspuns din partea NATO, pe de-o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic. Pe de altă parte, răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene într-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni”, a mai transmis Bogdan Aurescu.
Ce pățești dacă refuzi încorporarea în Armată în caz de război
Mulți nu știu că, în cauza unui război în România, conform legii, vor fi obligați să se încorporeze în Armată. Ce se întâmplă mai exact dacă refuzi încorporarea vezi în rândurile de mai jos.
Legislația românească prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară în caz de stare de urgență în eventualitatea unui război.
Ce pățești dacă refuzi încorporarea în Armată
Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, conform Codului Penal
Potrivit Codului Penal din 2009, intrat în vigoare în 2014, este infracțiune refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități.
Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Însă, chiar dacă fapta este prevăzută în Codul Penal, se introduce o condiție esențială de aplicare a art. 432: să existe „război” ori „stare de asediu”.
În România există deja instituită starea de urgență, prin decretul prezidențial din 16 martie 2020, emis de președintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-COV-2.
Starea de urgență a fost instituită de Președintele României, potrivit Administrației Prezidențiale. „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituția României, republicată și ale art. 3 și art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare”
Similar, regimul stării de asediu se aplică și în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național.
Starea de asediu sau starea de urgență
Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”7
Legea prevede încorporarea pentru bărbații între 20-35 de ani
Criza din Ucraina și posibilitatea unui atac al Rusiei, urmat de un posibil răspuns al NATO a ridicat întrebări în spațiul public cu privire la posibilitatea mobilizării armatei pe teritoriul României.
România este membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice încă din anul 2004, ceea ce însmnă că în cazul unei amenințări armate asupra suveranității teritoriale, este apărată de restul țărilor din alianță, prin mijloace militare și orice alt fel de suport.
Mai mult decât atât, potrivit unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai e obligatoriu de la 1 ianuarie 2007.
Serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, atât de bărbați, cât și de femei. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.
