Bucureștiul și Ilfovul sunt sufocate de aproape 2.9 milioane de mașini. Cifrele care arată dezastrul din trafic

Bucureștiul și județul Ilfov înregistrează aproape 2,9 milioane de autoturisme înmatriculate, conform datelor oficiale furnizate de Registrul Auto Român (RAR) pentru anul 2025, prezentate de Primăria Capitalei.

Dacă aceste autoturisme ar fi parcate în locuri standard de parcare, acestea ar ocupa o suprafață de aproximativ 36 de kilometri pătrați. Adăugând spațiile necesare aleilor și circulației într-o parcare funcțională, suprafața totală necesară ar ajunge la aproape 60 de kilometri pătrați, echivalentul a circa un sfert din suprafața orașului București.

Dimensiunea parcului auto și suprafața ocupată de autoturisme

Numărul total de autoturisme înmatriculate în București și Ilfov este de 2.867.404. Dintre acestea, aproape 1,3 milioane sunt încadrate în categoria vehiculelor vechi și poluante, respectiv 461.251 autovehicule Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3 și alte 835.856 autoturisme Euro 4, potrivit datelor municipalității.

Un loc de parcare standard are dimensiuni de aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, ceea ce reprezintă circa 12,5 metri pătrați.

Dacă toate cele aproape 2,9 milioane de autoturisme ar fi parcate simultan în astfel de spații, suprafața totală ocupată ar fi de aproximativ 35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați. Aceasta este o suprafață comparabilă cu cea a unui sector întreg al Bucureștiului și depășește dimensiunea Sectorului 2.

Suprafața necesară pentru parcări funcționale

În realitate, parcările necesită spații suplimentare pentru alei de circulație, căi de acces și manevră, astfel că suprafața necesară pentru parcarea tuturor mașinilor este mai mare. Estimările indică o medie de aproximativ 20 de metri pătrați per autoturism, inclusiv spațiile adiacente.

Astfel, pentru toate cele 2,9 milioane de vehicule ar fi nevoie de peste 57 de milioane de metri pătrați, echivalentul a 57–60 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă aproape un sfert din suprafața totală a Bucureștiului.

Ca referință, această suprafață este de aproximativ 17 ori mai mare decât cea a Principatului Monaco.

Restricții propuse pentru vehiculele poluante

Aceste date au fost comunicate în contextul planului Primăriei Capitalei privind instituirea unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE) în București. Conform proiectului, restricțiile ar urma să fie implementate progresiv.

Prima etapă prevede interzicerea circulației pentru autoturismele Non-Euro în zona centrală, începând cu 1 noiembrie 2027, afectând aproximativ 80.507 vehicule, reprezentând circa 3% din totalul parcului auto.

Ulterior, restricțiile vor fi extinse treptat pentru autovehiculele cu norme de poluare Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.

Detaliile privind modul de aplicare, sistemele de control și sancțiunile vor fi stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București. Primarul general Ciprian Ciucu a menționat posibilitatea utilizării camerelor de supraveghere pentru identificarea automată a vehiculelor.

Poluarea și traficul în centrul Capitalei

Primăria justifică aceste măsuri invocând nivelurile ridicate de poluare generate de traficul rutier. Analizele municipale indică un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în centrul Bucureștiului, unde concentrațiile medii anuale de dioxid de azot (NO2) depășesc limita actuală de 40 micrograme pe metru cub.

În această zonă, aproximativ 47.000 de locuitori erau expuși în 2023 la niveluri de poluare peste limita admisă. În anumite coridoare stradale din centrul orașului, peste 80% din concentrația de NO2 provine din surse asociate traficului rutier. În zona Pieței Unirii, traficul contribuie la aproximativ trei sferturi din totalul poluării cu NO2.

În plus, România a fost sancționată în 2020 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea constantă a limitelor privind particulele PM10 în București.

Datele recente arată că problema persistă. În 2024 au fost înregistrate 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după anul 2020 în mai multe stații de monitorizare.

Standardele europene mai stricte începând cu 2030

Începând cu anul 2030, standardele europene vor deveni mai riguroase. Limita anuală pentru dioxidul de azot va scădea de la 40 la 20 micrograme pe metru cub, iar pentru particulele PM10 limita va fi redusă tot de la 40 la 20 micrograme pe metru cub.

De asemenea, limita pentru particulele PM2,5 va fi redusă de la 25 la 10 micrograme pe metru cub.