UPDATE: Comisiile de buget-finanțe din Parlament aprobă bugetele instituțiilor din România din bugetul de stat pe anul 2026
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a intrat marţi, 17 martie, în dezbaterea Comisiilor reunite de buget-finanţe de la Camera Deputaţilor şi Senat, parlamentarii urmând să întocmească rapoarte pe fiecare ordonator de credite în parte. Totuși, tensiunile sunt la cote înalte și discuțiile între partide sunt extrem de aprinse.
UPDATE: Bugetele SRR şi SRTv – aprobate de Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetele Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTv).
Pentru SRR au fost acordate 37 voturi ”pentru” şi şapte ”împotrivă”, în timp ce pentru SRTv – 35 voturi ”pentru” şi 11 ”împotrivă”.
Conform proiectului Guvernului, bugetul Societăţii Române de Radiodifuziune pentru acest an include 470.000.000 lei credite de angajament şi 470.000.000 lei credite bugetare, cu 5,45% mai mult faţă de anul trecut.
Preşedintele director general al SRR, Robert Cristian Schwartz, a declarat că bugetul instituţiei pentru acest an este cu 4% mai mare comparativ cu acela de anul trecut.
„Sunt 470 de milioane de lei. Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune în anul 2026 se ridică la suma de 520 de milioane de lei. Din bugetul alocat e clar că nu vom putea acoperi cheltuielile curente de funcţionare ale societăţii, pentru că salariile acoperă cam 62% din buget, cheltuielile pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – 36%. Revenind la cheltuielile pentru salarii, 10% se duc la formaţiile noastre artistice. Cum bine ştiţi, avem şase formaţii artistice, care sunt mai mult decât ambasadorii noştri culturali şi în ţară şi peste hotare, patru posturi naţionale de radio, plus un post naţional online, nouă posturi regionale, Agenţia de presă RADOR, (editura – n.r.) Casa Radio, cu o producţie considerabilă de carte şi CD-uri – încă se mai cumpără CD-uri – şi avem Târgul de Carte Gaudeamus România, cu o caravană Gaudeamus, care a început în acest an la Craiova şi va continua în alte oraşe”, a spus Robert Schwartz.
Conform proiectului Guvernului, bugetul Societăţii Române de Televiziune pentru acest an include 500.000.000 de lei credite de angajament şi tot atât credite bugetare, cu 3,34% mai mult ca anul trecut.
Preşedintele – director general al SRTv, Adriana Săftoiu, a declarat că bugetul pe anul 2026 este compus din 500 de milioane de lei de la buget, 29 de milioane de lei sunt estimaţi din venituri proprii, în vreme ce salariile înseamnă cam 81% din buget.
UPDATE: Bugetul AEP – aprobat de comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare de buget-finanţe au aprobat marţi, cu un vot favorabil şi o abţinere, bugetul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru anul 2026, incluzând un amendament.
Amendamentul prevede suplimentarea bugetului instituţiei cu 15.684 mii lei credite bugetare, necesare pentru finanţarea serviciilor de mentenanţă ale sistemului informatic Registrul electoral – infrastructură esenţială pentru administrarea proceselor electorale din România.
Pentru anul în curs, bugetul total propus este de 322.053 mii lei în credite de angajament (cu 58,19% mai puţin faţă de 2025) şi 289.711 mii lei în credite bugetare (în scădere cu 62,39% faţă de anul precedent).
La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament se ridică la 321.653 mii lei, cu 58,56% mai puţin decât în 2025, iar creditele bugetare ajung la 289.311 mii lei, în scădere cu 62,73% faţă de anul trecut.
UPDATE: Bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, aprobat de comisiile de buget-finanțe
Bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului pentru anul 2026 a fost aprobat, marţi, de Comisiile pentru buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu 36 de voturi pentru şi 11 împotrivă.
„Din aceste aproape patru miliarde de credit de angajament din bugetul Ministerului, mai puţin creditele bugetare, din bugetul ministerului peste 1,4 miliarde lei înseamnă fonduri nerambursabile, fonduri europene şi fonduri externe, care trebuie atrase şi cheltuite în acest an, bineînţeles majoritatea din PNRR. La resurse minerale ne propunem anul acesta să investim în cunoaşterea mai bună a resurselor disponibile şi să le gestionăm mai responsabil. Am alocat sume suplimentare pentru programul geologic naţional şi pentru lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a obiectivelor miniere”, a declarat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ambrozie-Irineu Darău.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, are alocate în proiect credite bugetare de 3,68 milioane (+59,4% faţă de execuţia din 2025) şi credite de angajament de 3,96 miliarde lei (+79,53%).
UPDATE: Bugetul Ministerului Energiei, avizat favorabil, marţi, în comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament
Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit, marţi, aviz favorabil din partea comisiilor de buget-finanţe din Parlament, cu 36 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.
Potrivit propunerii bugetare, în anul 2026, Ministerul Energiei are o alocare în valoare de 10,181 de miliarde de lei – credite de angajament, în creştere cu 24,06% faţă de execuţia preliminată din 2025, precum şi de 19,716 miliarde de lei – credite bugetare, mai mult cu 268,63%, raportat la perioada de referinţă.
Guvernul a adoptat, joia trecută, proiectul de buget pentru anul 2026, construit pe o creştere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB, şi o inflaţie prognozată la o rată medie anuală de 6,5%.
UPDATE: Bugetul Ministerului Public – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Bugetul Ministerului Public (parchete) a fost aprobat, marţi, în Comisiile parlamentare de buget-finanţe.
„Proiectul de buget a fost construit pe baza propunerilor ordonatorilor de credite din subordine, în speţă unităţile de parchet, DNA şi DIICOT. Pe parcursul lucrărilor de elaborare şi definitivare a variantei de buget finale, proiectul de buget a suportat modificări în principal la cheltuiala de personal. (…) Cu toate că pe ansamblu, bugetul Ministerului Public evidenţiază o creştere faţă de execuţia bugetară a anului 2025, în realitate lucrurile stau astfel: la cheltuiala de personal, proiectul de buget include strict execuţia realizată la finele anului 2025, la care se adaugă sumele restante neachitate pe anul 2024. După cum ştiţi, conform OUG 52/2025, sumele reprezentând tranşele aferente titlurilor executorii, adică plata acestor sume, au fost amânate la plată în anul 2026. Iniţial, proiectul de buget a inclus sume pentru anul 2024 şi 2025, ca să achităm aceste sume restante, ulterior a suportat o modificare şi au rămas incluse doar tranşele aferente anului 2024”, a declarat Marcela Niculescu, şef Serviciu buget la Ministerul Public.
Proiectul de buget pentru Ministerul Public pe anul 2026 prevede, la total general, suma de 2,65 miliarde lei reprezentând credite de angajament (creştere de 36,44% faţă de 2025).
De asemenea, proiectul prevede credite bugetare de 2,87 miliarde lei (creştere de 65,31% faţă de anul trecut), din care 2,25 miliarde de lei sunt cheltuieli de personal (creştere de 48,21% faţă de 2025).
UPDATE: Bugetul Academiei Române – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Academiei Române, cu 36 voturi ”pentru”, 11 ”împotrivă” şi două abţineri.
Conform proiectului Guvernului, bugetul Academiei Române pentru acest an include credite de angajament în valoare de 776.889.000 lei, în creştere cu 35,02% faţă de 2025, şi credite bugetare 752.967.000, în creştere cu 32,08 faţă de 2025.
Secretarul general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, a făcut un apel la susţinerea forului printr-un buget pe măsura necesităţilor refacerii unor clădiri de patrimoniu.
„Academia dispune în momentul de faţă de un număr de imobile, un patrimoniu privat, respectiv patrimoniu public, cărora am încercat să le asigurăm consolidare, reabilitare. Sunt peste 15 proiecte de investiţii pe care le-am lansat acum câţiva ani şi am dori ca aceste proiecte de investiţii să fie finalizate. Majoritatea dintre acestea sunt în faza finală de execuţie, motiv pentru care bugetul pe care l-am primit prin propunere de buget este mult prea redus faţă de cerinţele noastre. Considerăm că este momentul ca instituţia noastră să fie susţinută, pentru că dorinţa noastră este ca imobilele patrimoniu naţional, monumente istorice, să nu se degradeze mai mult decât sunt în momentul de faţă”, a spus acad. Dumitrache.
UPDATE: Bugetul ANRSPS – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Bugetul pe anul 2026 al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) a fost aprobat, marţi, în Comisiile de buget-finanţe.
La total general, creditele de angajament se cifrează la suma de 743.262.000 lei, în creştere cu 137,70% faţă de 2025, iar creditele bugetare la suma de 656.494.000 lei, în creştere cu 83,51% faţă de anul trecut.
La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 345.895.000 lei, în creştere cu 71,24%, iar creditele bugetare de 345.895.000 lei, în creştere cu 68,25% faţă de 2025. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, creditele de angajament sunt de 126.500.000 lei, creditele bugetare de 126.500.000 lei, în descreştere cu 4,12% faţă de 2025.
Preşedintele ANRSPS, Georgian Pop, a declarat că acest buget permite instituţiei să îşi îndeplinească obiectivele din programul bugetar.
UPDATE Bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat în comisiile de buget-finanţe
Bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în comisiile parlamentare de buget-finanţe în unanimitate, fiind admise şi 3 amendamente.
Bugetul propus pentru Ministerul Sănătăţii este de 31.102.739.000 lei credite de angajament, mai mare cu 32,53% faţă de anul trecut şi 22.782.762.000 lei credite bugetare, mai mic cu 12,87% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 31.059.574.000 lei credite de angajament, în creştere cu 32,45% şi 22.739.597.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 13,33% faţă de 2025. Cheltuielile de personal sunt de 2.514.000.000 lei credite de angajament, în descreştere cu 8,50 % faţă de 2025 şi 2.514.000.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 8,45%.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că bugetul ministerului pe anul 2026 este în creştere cu 2,5 miliarde de lei faţă din bugetul executat în anul 2025.
„Acţiunile prioritare, în special patologiile critice, vorbim aici de anestezie, terapie intensivă, pacienţii cu AVC, cu infarct, arsurile grave, cumulează un buget de 475 de milioane, o creştere cu 100 de milioane faţă de anul 2025. Sunt acoperite cheltuielile atât de personal, cât şi de materiale sanitare pentru UPU şi ambulanţe în sumă de 1.896.000.000, o sumă egală cu cea de anul trecut. Pentru fondurile europene nerambursabile, vorbim aici de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Sănătăţii are o execuţie în momentul de faţă, o execuţie globală de 88%, restul de 12% este prevăzut în bugetul pe anul acesta şi cumulează suma de 4,5 miliarde. Pentru proiectele Băncii Mondiale, şi aici mă refer la cele trei centre de arşi grav – Timişoara, Târgu Mureş şi Grigore Alexandrescu Bucureşti – bugetul este de 400 de milioane, suficient pentru a închide cele trei proiecte de anul acesta şi sigur că mai există un capitol pentru compensarea medicamentelor în sumă de 1.670.000.000, cu o creştere faţă de anul trecut cu 100 de milioane. Cam acestea sunt principalele acţiuni din domeniul Sănătăţii, cu bugetul cumulat de care v-am spus. Este o creştere de 2,5 miliarde faţă din bugetul executat în anul 2025”, a menţionat ministrul Sănătăţii.
UPDATE: Bugetul Serviciului Român de Informaţii – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Bugetul Serviciului Român de Informaţii (SRI) pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în Comisiile parlamentare de buget-finanţe, cu amendamente respinse. S-au înregistrat 38 de voturi „pentru” şi 13 voturi „împotrivă”.
Bugetul propus pentru SRI, care a fost prezentat de un reprezentant al instituţiei, este de 5.671.905.000 lei credite de angajament, mai mare cu 23,10% faţă de anul trecut, şi 5.202.140.000 lei credite bugetare, în creştere cu 13,82% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 5.554.374.000 de lei credite de angajament, în creştere cu 22,83%, şi 4.947.290.000 lei credite bugetare, în creştere cu 12,16% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 2.473.168.000 lei credite de angajament, în creştere cu 0,08% faţă de 2025, şi 2.473.168.000 de lei credite bugetare, în creştere cu 0,08% faţă de anul 2025.
UPDATE: Bugetul Ministerului Culturii – aprobat de comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Culturii, cu 34 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul Ministerului Culturii pentru acest an prevede credite de angajament de 2.171.982.000 lei, în creştere cu 56,29% faţă de anul trecut, şi credite bugetare de 1.443.680.000 lei, cu 3,73% mai mult decât în anul precedent. Pentru cheltuielile de personal sunt alocaţi 51.640.000 lei din credite de angajament şi 51.640.000 lei din credite bugetare, cu 1,30% mai mult ca anul trecut.
Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a declarat că bugetul pentru 2026 este construit pe responsabilitate şi pe o viziune clară, axată pe modernizarea infrastructurii culturale şi valorificarea patrimoniului naţional prin investiţii strategice.
„Bugetul total se cifrează la 1,44 miliarde de lei, în creştere faţă de anul precedent, ceea ce ne permite asigurarea funcţionării instituţiilor culturale, cât şi continuarea proiectelor majore de investiţii. Cea mai mare parte a bugetului, peste 74%, este destinată instituţiilor publice – muzee de artă, opere şi filarmonici – care reprezintă pilonii principali ai vieţii culturale din România”, a spus Andras Istvan Demeter.
El a subliniat că anul acesta este esenţial pentru implementarea investiţiilor finanţate prin PNRR, menţionând drept proiect emblematic Complexul Muzeal de la Floreşti – Galeria Istorică a Transilvaniei, realizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
„Această investiţie, realizată în cea mai mare parte din PNRR, reprezintă cel mai modern muzeu nou construit de România în ultimele decenii şi va deveni un centru cultural de referinţă pentru întreaga regiune”, a afirmat ministrul.
UPDATE: Bugetul Serviciului de Informaţii Externe – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Bugetul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) pe anul 2026 a fost aprobat, marţi, în comisiile parlamentare de buget-finanţe.
Bugetul SIE a fost aprobat cu 36 de voturi ”pentru” şi 11 voturi „împotrivă”.
„Serviciul de Informaţii Externe a avut, în anul 2025, un buget de 801.700 mii de lei. Execuţia bugetară a Serviciului a fost de 99,95%, din aceştia am avut 478.500 mii lei bugetul pentru salarii, 152.200 mii lei pentru bunuri şi servicii şi active nefinanciare 167.500 mii lei. În acest an, avem proiectat un buget de 802.520 mii de lei, puteţi sesiza că este cam acelaşi lucru ca anul trecut. La cheltuieli de personal – 493 de milioane de lei, bunuri şi servicii – 155 milioane de lei şi active nefinanciare – 150 de milioane de lei”, a declarat Ioan Briţa, adjunctul directorului SIE.
Acesta a subliniat că Serviciul de Informaţii Externe se finanţează strict de la bugetul de stat.
„Nu avem alte posibilităţi de finanţare, nu putem accesa niciun fond european, nu putem accesa fonduri SAFE, nu putem accesa absolut nimic datorită activităţii pe care o desfăşurăm. Singurul lucru este bugetul de stat pe care încercăm să îl valorificăm la maxim, mai ales în zilele pe care le trăim în prezent. Din punctul nostru de vedere, bugetul ar acoperi destul de bine necesităţile pe care le vom avea în anul 2026”, a precizat reprezentantul SIE.
UPDATE: Bugetul Serviciului de Protecţie şi Pază – aprobat de Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare de buget-finanţe au dat, marţi, un vot favorabil bugetului pe 2026 al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), fără amendamente. S-au înregistrat 36 de voturi „pentru”, şi 11 voturi „împotrivă”.
Proiectul de buget, trecut în revistă de directorul economic al instituţiei, cuprinde la „total general” credite de angajament de 415.476.000 lei, în creştere cu 4,77%, iar creditele bugetare sunt de 408.976.000 lei, în descreştere cu 9,29% faţă de anul trecut.
La capitolul cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 395.476.000 lei, în creştere cu 0,74% faţă de anul trecut, iar creditele bugetare de 393.976.000 lei, în descreştere cu 11,92% faţă de anul trecut.
La cheltuieli de personal, creditele de angajament sunt de 356.150.000 lei, iar creditele bugetare de 356.150.000 lei, la fel ca anul trecut.
„Dacă ne referim la credite bugetare, înregistrează o diminuare faţă de anul precedent. (…) Referitor la plata soldelor/salariilor, considerăm că menţinerea sumelor alocate în anul precedent ne permite să plătim aceste drepturi şi în anul curent”, a punctat reprezentantul SPP.
UPDATE: Bugetul MAI, aprobat în Comisiile de buget, finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, cu amendamente, bugetul propus de Guvern pentru Ministerul Afacerilor Interne, cu 39 de voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”.
Proiectul Guvernului prevede pentru MAI, în 2026, un buget de 36.207.036.000 lei la creditele de angajament (în creştere cu 0,02% faţă de 2025) şi 35.755.208.000 lei, la creditele bugetare, în creştere cu 3,8% faţă de anul trecut.
Deputatul PSD Adrian Câciu a propus suplimentarea bugetului MAI cu 10.588.000 de lei pentru sprijinirea pensionarilor MAI cu pensii mai mici de 3.000 de lei, amendament adoptat cu 26 de voturi „pentru”.
Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, liberalul Bogdan Huţucă, a explicat că toate amendamentele de suplimentare a bugetului se vor regăsi în deficitul bugetar, dacă nu se prevede un transfer de fonduri de la un capitol la altul. „Oricât de mult ne-ar plăcea să ne minţim, ele absolut toate se duc pe deficit”, a spus Huţucă.
Secretarul de stat Silviu Nicu Macovei a evidenţiat că MAI a redus migraţia la cel mai redus nivel din ultimii 5 ani, având „cele mai bune cifre pe migraţia ilegală din Europa”.
„Evaluarea Schengen s-a încheiat cu raport foarte bun pentru Ministerul Afacerilor Interne, unele standarde şi practici MAI de aplicare a regulilor Schengen vor deveni standard european, pe care Comisia le va include în procedurile Schengen”, a transmis Macovei.
Potrivit şefului Direcţiei Financiare din MAI, Răzvan Grecu, cheltuielilor cu asistenţa socială are drept cauză numărul sporit de pensionari în anul 2025, „influenţa impactului bugetar resimţindu-se şi în anul 2026”.
Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale MAI vor fi de 35.764.604.000 lei, în descreştere cu 0,30%; credite bugetare: 35.310.271.000 lei, în creştere cu 3,60%. Cheltuielile de personal sunt de 19.639.044.000 lei atât la credite angajament, cât şi la credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,96% faţă de 2025.
UPDATE: Bugetul MJ, aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Justiţiei cu 40 de voturi „pentru” şi 8 abţineri.
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că proiectul de buget prevede credite de angajament de 4.577.769.000 lei, în creştere cu 10,28%, şi credite bugetare de 4.232.008.000 lei, în creştere cu 3,12% faţă de 2025.
Deputatul Cezar Drăgoescu (USR) a remarcat o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială, de la 110.000 de lei în 2025 la 1,2 milioane lei în 2026, precum şi o creştere a cheltuielilor de capital de la 20 la 288 de milioane de lei.
Reprezentanţii ministerului au explicat că majorările de la asistenţă socială sunt pentru vouchere destinate victimelor infracţiunilor şi indemnizaţii pentru poliţişti care vor intra în concediu de creştere a copilului. Astfel, în cursul anului 2025 s-au plătit patru vouchere pentru victime ale infracţiunilor şi se estimează că numărul acestora va creşte în 2026.
În ce priveşte cheltuielile de investiţii, acestea vizează reabilitarea sau extinderea instanţelor din ţară (la Sebeş, Orăştie, Târgu Neamţ, Beclean, Tecuci, Vaslui, Argeş, Suceava, Bucureşti sau Călăraşi). Ministerul intenţionează de asemenea să achiziţioneze un imobil pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care în prezent îşi desfăşoară activitatea într-un imobil cu risc seismic.
PSD a susţinut un amendament care viza suplimentarea cu 62 de milioane de lei a sumei iniţiale de 50 de milioane de lei destinată sistemului de monitorizare electronică, însă propunerea nu a întrunit voturi suficiente.
Comisia a respins de asemenea amendamentul PSD care vizează suplimentarea bugetului pentru penitenciarele de la Unguriu şi Berceni, investiţii în valoare totală de 200 de milioane de lei.
Ministrul a subliniat că gradul de supraîncărcare a penitenciarelor este de 130% şi că România trebuie să asigure standarde de detenţie care să nu genereze noi condamnări la CEDO.
„Pentru a realiza acest lucru, avem două penitenciare în lucru, Unguriu şi Berceni, care vor asigura 1.900 de locuri de detenţie, şi modernizări la toate unităţile penitenciare. (…) Dacă nu reuşim să le finanţăm anul aceasta, le vom pierde, cu consecinţe ireparabile şi pentru siguranţa penitenciarelor, şi pentru un credit făcut în 2020”, a spus Radu Marinescu.
În schimb a fost adoptat un amendament susţinut de PSD care prevede reparaţii la Curte de Apel Cluj.
UPDATE: Bugetul Ministerului Mediului pe anul 2026 a trecut, marţi, de votul Comisiilor de buget-finanţe din Parlament
Bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) pentru anul 2026 a fost avizat favorabil, marţi, de Comisiile pentru buget-finanţe ale Parlamentului, în forma propusă de Guvern şi cu toate cele şapte amendamente respinse.
Astfel, membrii comisiilor de specialitate au acordat 34 de voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.
Conform datelor oficiale, în anul 2026, MMAP va avea un buget de 5,9 miliarde de lei, cu o creştere cu 12,79% a creditelor bugetare, comparativ cu execuţia preliminată de la 31 decembrie 2025, datorată în principal alocărilor aferente implementării proiectelor cu finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În această marjă, în domeniul asigurării managementului infrastructurii şi a resurselor de apă, prevenirea riscurilor şi reducerea impactului produs de calamităţile naturale asupra populaţiei şi bunurilor, şi asigurării de activităţi de hidrologie, hidrogeologie şi managementul resurselor de apă, au fost alocaţi 1,3 miliarde de lei (credite bugetare), iar în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a silviculturii, bugetul este de 274 milioane de lei (credite bugetare).
De asemenea, pe protecţia mediului sunt alocaţi 659 milioane de lei (credite bugetare) pentru o serie de activităţi, printre care: asigurarea funcţionării, dezvoltării şi modernizării Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), acordarea de despăgubiri pentru pagube produse de speciile protejate şi alte despăgubiri, respectiv implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă şi alte programe comunitare.
UPDATE: Bugetul Ministerului Transporturilor, avizat favorabil în comisiile de buget-finanţe
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru anul 2026, în valoare de 42,014 miliarde de lei credite bugetare şi de 108,21 miliarde de lei credite de angajament, a fost avizat, marţi, în forma propusă, de Comisiile pentru buget-finanţe ale Parlamentului, cu 39 de voturi pentru, 12 împotrivă şi nicio abţinere.
„Bugetul propus pentru MTI în anul 2026 este prezentat astfel: total fonduri alocate, din care credite de angajament de 109,98 miliarde lei şi credite bugetare de 42,03 miliarde lei; sume alocate din bugetul de stat, din care credite de angajament de 108,21 miliarde lei şi credite bugetare de 42,014 miliarde lei”, a afirmat ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, la audieri.
Potrivit acestuia, bugetul pe 2026 este format din fonduri externe nerambursabile şi PNRR, în valoare de 30,4 miliarde lei, în creştere cu 7,14% faţă de bugetul alocat în 2025, precum şi din fonduri de la bugetul de stat pentru întreţinerea infrastructurii rutiere şi feroviare, subvenţii, asistenţă socială, investiţii şi alte cheltuieli de organizare şi funcţionare, în valoare de 11,6 miliarde lei.
„Bugetul 2026 repartizat pe modul de transport: rutier – 24 miliarde lei, feroviar – 15,6 miliarde lei, naval 0,57 miliarde lei, aerian 0,31 miliarde lei. Alte cheltuieli în domeniul transporturilor: asistenţă socială, administraţie centrală, activitate medicală şi sportivă, 1,7 miliarde lei. În anul 2026, investiţiile totale ale ministerului sunt în valoare de 32,8 miliarde lei, reprezentând 78% din bugetul total, în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul 2025, din care investiţii fonduri externe nerambursabile şi PNRR în valoare de 30,4 miliarde lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2025, investiţii bugetul de stat în valoare de 2,4 miliarde lei”, a adăugat ministrul Transporturilor.
El a menţionat că, principalele proiecte finanţate în anul 2026 în cadrul titlului 56, în valoare de peste 19 miliarde lei, respectiv din fonduri europene nerambursabile, sunt: A0 şi Centura Bucureşti, autostrada Sibiu-Piteşti (secţiunile 3 şi 2), autostrada Sibiu-Făgăraş, autostrada Transilvania (secţiunea Nuşfalău-Biharia), reabilitarea liniei feroviare Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş.
UPDATE: Bugetul MDLPA – aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), cu un amendament, fiind înregistrate 38 voturi „pentru”, trei „împotrivă” şi patru abţineri.
Parlamentarii au adoptat un amendament propus de PSD privind diminuarea bugetului cu 400.000.000 lei, sumă provenită de la obiectivul de investiţii „Complex sportiv din Oradea”, motivul fiind că proiectul nu a fost demarat.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că pentru 2026 vor fi prioritare investiţiile prin PNRR.
„Prioritate pe investiţii în 2026 sunt investiţiile pe PNRR. Avem în derulare prin Ministerul Dezvoltării 5.372 de investiţii în PNRR, gradul de absorbţie la zi este de 73%, adică peste 16 miliarde lei plătiţi beneficiarilor pe aceste investiţii. Toate sumele necesare pentru finalizarea acestor investiţii sunt alocate în proiectul de buget şi constituie o prioritate pentru Ministerul Dezvoltării, astfel încât să încercăm să ne apropiem cât mai mult sau poate să şi atingem borna de 100% absorbţie”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că alte provocări şi deziderate în proiectul de buget se referă la creşterea execuţiei privind programele de risc seismic, unde autorităţile locale au contractat peste 5 miliarde lei cu Ministerului Dezvoltării, menţionând şi programele prin Compania Naţională de Investiţii.
Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, în proiectul de buget este prevăzută o sumă comparabilă cu anul trecut, de 6 miliarde lei, dacă se reduce valoarea facturilor care erau restante anul trecut la bugetul iniţial.
„De asemenea, s-au instituit mecanisme pentru 2026 pentru derularea Programului ‘Anghel Saligny’ cu cofinanţare pentru judeţe, municipii reşedinţe de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti, care înseamnă obligaţia ministerului de a rezerva partea de 80%. Este un sistem la fel cu predictibilitate completă pentru aceste categorii de UAT-uri”, a explicat Cseke Attila.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal ale ministerului, acestea au fost reduse anul trecut cu 7 procente, drept urmare, în proiectul legii bugetului de stat de anul acesta este prevăzută diferenţa de până la 10%.
Attila Cseke a menţionat că la sfârşitul anului 2025 au fost plătite facturile ministerului pentru toate programele de investiţii, „cu o mică marjă la PNRR”.
„În prezent, în programele de investiţii ale Ministerului Dezvoltării sunt în derulare 15.681 de investiţii, din care pe proiectul de buget, pe simularea noastră, aproape o jumătate din ele se pot finaliza anul acesta, cu prioritate pe investiţiile pe PNRR”, a susţinut ministrul.
Deputatul USR Claudiu Năsui i-a cerut explicaţii ministrului, susţinând că totuşi cheltuielile de personal din MDLPA cresc. „Cât sunt ministru, şefii instituţiilor subordonate, că e ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – n.r.), că e ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii – n.r.), trebuie să reducă cheltuielile de personal”, a replicat Cseke Attila.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul MDLPA este de 39.233.985.000 lei credite angajament, în creştere cu 67,14% şi 22.838.339.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 20,98% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 37.333.935.000 lei credite angajament, în creştere cu 60,09% şi 22.609.289.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 21,55% faţă de 2025. Cheltuielile de personal sunt de 125.732.000 lei credite angajament, în creştere cu 10,77% şi 125.732.000 lei credite bugetare, în creştere cu 10,95% faţă de 2025.
UPDATE: Bugetul Ministerului Apărării – aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Bugetul Ministerului Apărării a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare de buget-finanţe cu 40 de voturi „pentru” şi nouă abţineri.
Bugetul a trecut cu un amendament care vizează sprijin „one-off” pentru militarii care au pensii sub 3.000 de lei, cu care ministrul Radu Miruţă a spus că nu este de acord, precizând că nu există bani. Amendamentul a fost votat inclusiv de parlamentari PSD şi a trecut cu 26 de voturi „pentru”, 20 „împotrivă” şi trei abţineri.
„‘One-off’ – chiar şi cuvintele astea sunt jignitoare – unu că e ajutor, Armata Română ajută, nu este neapărat în situaţia de a fi ajutată şi ‘one-off’ înseamnă o dată şi gata. Dar oare militarii, care sunt consideraţi de unii că trebuie să fie ajutaţi, este suficient să-i ajuţi o dată şi gata? Ţara asta trebuie să aibă un buget care să aibă legătură cu realitatea, până când ajunge să fie suficient de sănătoasă încât în mod natural să le dea acestor oameni din zona militară beneficiile meritate”, a explicat ministrul Apărării.
El a afirmat că în acest moment este vorba de „o sumă alocată pe hârtie”, deoarece nu a fost informat care este sursa de finanţare a demersului. Potrivit lui Miruţă, impactul pe care l-ar aduce acest amendament ar fi de 12 milioane de lei.
În contextul votului PSD pentru acest amendament, Radu Miruţă a subliniat că o coaliţie este „un contract între părţi”.
„La articolul 19, alineatul 2 din contractul acela al coaliţiei este menţionat că niciun partid nu poate propune măsuri care presupun creşterea cheltuielilor, fără un acord în coaliţie. Ceea ce vedem astăzi este fără un acord în coaliţie. Prioritară este acum trecerea bugetului. Fiecare partid va face o analiză despre cum se va poziţiona, având în vedere faptul că nu se mai prea respectă acordul coaliţiei”, a transmis ministrul.
Bugetul propus de Guvern pentru Ministerul Apărării înseamnă credite de angajament de 112.593.422.000 de lei, în creştere cu 1,19% faţă de anul trecut, şi credite bugetare de 49.425.954.000 de lei, în creştere cu 16,62 % faţă de anul trecut.
În ceea ce priveşte cheltuielile curente, creditele de angajament sunt de 29.670.135.000 de lei, iar creditele bugetare – 27.139.751.000 de lei.
La capitolul cheltuieli de personal sunt propuse credite de angajament de 14.184.708.000 de lei, în creştere cu 3,44 % faţă de 2025, şi credite bugetare – 13.882.708.000 lei, în creştere cu 3,22% faţă de anul trecut.
Bugetul SGG, aprobat în Comisiile de buget-finanţe; 6 milioane de lei pentru centre comunitare în diaspora
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), cu 36 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.
A fost adoptat, cu 41 de voturi favorabile, un amendament susţinut de grupul AUR în baza căruia se alocă 6 milioane de lei pentru înfiinţarea şi cofinanţarea centrelor comunitare româneşti din Roma, Londra şi Castellon de la Plana.
De asemenea, a fost adoptat un amendament susţinut de Grupul minorităţilor naţionale privind cheltuielile pentru funcţionarea organizaţiilor, centrelor culturale, comunitare, caselor tradiţionale, redacţiilor şi editurilor din ţară şi străinătate. Este vorba despre reorganizări care nu presupun cheltuieli suplimentare, au explicat iniţiatorii.
„Anului Nadia” şi a proiectul „AI Factory” cresc bugetul SGG
Secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat că SGG şi instituţiile aflate în coordonare ar urma să aibă în acest an un buget de 2.825.372.000 lei credite angajament şi 2.675.664.000 lei credite bugetare, reprezentând o creştere de 32%.
Creşterile sunt generate de susţinerea Festivalului Olimpic al Tineretului European, organizarea „Anului Nadia” şi a proiectului „AI Factory” (58 de milioane de lei).
În acelaşi timp, la cheltuielile de personal este prevăzută o scădere de 10,9%. Diminuările din acest an cumulate cu cele din 2025 ar urma să totalizeze o scădere de 14-15% a cheltuielilor de personal. În prezent, SGG are 687 de posturi, dintre care 571 sunt ocupate.
„Asta înseamnă că în zonele critice, cum este spre exemplu la contencios administrativ, vom avea şi concursuri pentru ocuparea posturilor, pe lege. Dacă au plecat şapte persoane, poţi să ai un post la concurs”, a spus Radu Oprea.
Radu Oprea a replicat că majoritatea alocărilor sunt prevăzute pentru un proiect în domeniul datelor deschise, care urmează să fie finalizat până în luna august.
Conform proiectului de buget pentru 2026, cheltuielile curente ale SGG vor fi de 2.682.590.000 lei la credite angajament, în creştere cu 18,34% şi 2.672.882.000 lei la credite bugetare, în creştere cu 30,20% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 450.015.000 lei la credite angajament şi 450.015.000 lei la credite bugetare, ambele în descreştere cu 11,2% faţă de 2025.
Bugetul Academiei Oamenilor de Ştiinţă – aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectului bugetului de stat pe 2026 pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă.
Proiectul Guvernului propune pentru Academia Oamenilor de Ştiinţă în 2026 un buget de 11.136.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în creştere cu 0,04% faţă de anul trecut. Cheltuielile curente sunt de 11.132.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în creştere cu 0,03% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 3.100.000 lei, în scădere cu 1,9% faţă de 2025.
Preşedintele AOSR, Doina Banciu, a precizat că din bugetul instituţiei o sumă „rezonabilă” este destinată proiectelor de cercetare pentru tineri.
„Pentru tinerii care vor să facă cercetare este foarte important să aibă proiecte şi suntem singura Academie care finanţează astfel de proiecte pentru cei sub 40 de ani, din resursele noastre. Noi îi ajutăm să îşi ducă proiectele la bun sfârşit, să scrie articole cotate, să apară în baze de date internaţionale. Cei care lucrăm în mediul academic ştim cât de important este acest lucru pentru formarea carierei”, a spus Doina Banciu.
Bugetul Curţii Constituţionale a României – aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 33 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri.
Bugetul CCR reprezintă 44.350.000 de lei credite de angajament şi 44.350.000 lei – credite bugetare, ambele în creştere cu 4,47% faţă de 2025.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 37.708.000 de lei, cu o creştere de 8,06%.
Judecătorul CCR Mihai Busuioc a apreciat că acesta este „un buget sănătos”, în care s-a „ţinut cont de condiţiile economice ale României”.
„Avem o scădere de 13% la bunuri şi servicii, de aproximativ 35% la cheltuieli de capital. Există o creştere la cheltuieli de personal, care se datorează faptului că în cursul anului trecut am angajat 15 magistraţi asistenţi şi patru grefieri, având în vedere numărul mare de dosare”, a precizat Busuioc.
El a menţionat că în 2023 CCR a avut 3.600 de dosare, în 2024 – 4.100, în 2025 – 5.311, iar în primul trimestru al acestui an – 1.224 de dosare.
Bugetul Consiliului Legislativ – aprobat în Comisiile de buget-finanţe
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”.
Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a declarat că proiectul de buget se încadrează în limitele aprobate de Guvern.
„Există o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, având în vedere contextul actual. Astfel, printr-o gestionare eficientă şi prudentă a resurselor bugetare alocate, activitatea Consiliului Legislativ sperăm să nu fie perturbată”, a spus el.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a atras atenţia asupra faptului că, în ciuda planurilor de digitalizare, costul mediu al unui aviz creşte de la 11.500 de lei la 13.300 de lei.
Deputata Bruynseels Ramona-Ioana (AUR) a evidenţiat faptul că există o creştere de peste 200% la subcapitolul „alte active fixe”, în timp ce componenta de echipamente scade semnificativ.
Ionuţ Mazâlu a replicat că în urmă cu doi ani au început demersurile pentru digitalizarea activităţii instituţiei. Printre acestea se numără un program integrat de avizare a proiectelor de acte normative, în baza căruia pe site-ul instituţiei pot fi urmărite avizele elaborate.
El a explicat de asemenea că majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sunt generate de creşterea preţurilor (pentru utilităţi, cheltuieli de natură funcţională precum hârtie şi toner).
Reprezentanţii instituţiei au explicat că subcapitolul „alte active fixe” include înnoirea licenţelor. În ce priveşte echipamentele, anul acesta urmează să fie înlocuite unele laptopuri sau computere vechi.
Proiectul de buget al instituţiei pentru 2026 prevede cheltuieli 14.869.000 lei la credite angajament şi 14.869.000 lei la credite bugetare, ambele în creştere cu 0,75% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 14.768.000 lei credite angajament şi 14.768.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 0,85% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 13.823.000 lei, la fel ca anul trecut.
Care este calendarul
Marţi, de la ora 09:00 – 10:30 au avut loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci şi de la ora 11:00 până miercuri, 18 martie 2026 ora 13:00 au loc dezbateri în cadrul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci cu ordonatorii principali de credite şi elaborarea rapoartelor asupra Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026.
Miercuri, la ora 15:00, se vor depune rapoartele Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci cu privire la Proiectul Legii bugetului de stat şi la Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 iar la ora 15:30 va avea loc şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen.
Miercuri, de la ora 16:00 şi joi va avea loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, cu dezbateri generale – dezbateri pe anexe.
Birourile reunite au stabilit că votul final va avea loc joi.
