Curs valutar BNR 25 mai. Un euro a fost cotat astăzi la 5.2467 lei. Banca Națională a României a prezentat luni, 25 mai, noul curs valutar pentru principalele monede internaționale în raport cu leul. Euro a rămas, după weekend, aproape la valoarea de vineri, conform anunțului făcut de reprezentanții Băncii Naționale a României de la ora 13:00.

Nivelul record absolut atins de moneda euro a fost de 5,2688 lei. Maximul istoric a fost înregistrat pe 6 mai 2026, după moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Curs valutar BNR 25 mai. Un euro, cotat la 5.2467 lei

Pe data de 25 mai 2026, cursul de schimb pentru euro (EUR) stabilit de BNR a fost înregistrat la 5,2467 lei.

Valoarea a înregistrat o scădere de 0,0021 lei, echivalentă cu un procentaj de 0,0400% față de sesiunea anterioară.

Și dolarul a scăzut puțin, restul valutelor au crescut

Dolarul SUA (USD) are un curs de 4.5067 lei, în scădere cu 0.0164 lei.

Francul elvețian (CHF) a înregistrat o creștere, ajungând la 5.7666 lei, cu 0.0139 lei mai mult decât în ziua anterioară.

Lira sterlină (GBP) a crescut cu 0.0082 lei, având un curs de 6.0814 lei.

Prețul gramului de aur a înregistrat o creștere în ultima perioadă. Valoarea gramului de aur a ajuns la 661,6740 lei, după o creștere de 2,7558 lei.

Care au fost cotațiile de săptămâna trecută

Vineri, 22 mai 2026, un Euro a fost cotat la 5,2488 lei.

Joi, 21 mai 2026, euro (EUR) a fost cotat la valoarea de 5.2432 lei, înregistrând o creștere de 0.0074 lei față de ziua precedentă.

Miercuri, un euro a fost cotat la 5.2358 lei, înregistrând o creștere de 0.0088 lei față de ziua precedentă.

Marți, Euro (EUR) a fost cotat la 5.2270 lei, în creștere cu 0.0165 lei față de ziua precedentă.

Luni, 18 mai, un euro a fost cotat la 5, 2105 lei arată BNR.

Ce spune BNR despre cursul valutar din următoarea perioadă

Cursul de schimb leu/euro ar putea înregistra variaţii în ambele direcţii în perioada următoare, iar tensiunile pot continua până când vom avea răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică şi financiară a României, a transmis la începutul luni mai, după începutul crizei politice, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.

„E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua.

Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu, potrivit Agerpres.

Curs valutar BNR 25 mai. Euro continuă să crească după weekend. Anunțul Băncii Naționale

Economia țării se află într-un mare pericol, avertizează specialiștii. Analistul economic Adrian Negrescu lansează un nou semnal de alarmă și susține că recesiune tehnică din prezent afectează foarte mult românii.

Adrian Negrescu: „Noi suntem acum într-o recesiune tehnică. Oamenii suferă din ce în ce mai mult”

Comisia Europeană și agențiile de rating (Fitch, S&P) cer României să reducă deficitul bugetar pentru a păstra încrederea investitorilor străini, iar pentru a rămâne pe linia de plutire, statul trebuie să taie cheltuielile publice, să stopeze risipa și să atragă cele peste 10 miliarde de euro din fonduri europene, spune analistul economic Adrian Negrescu.

„Comisia Europeană, Fitch și Standard & Poor’s ne spun un lucru simplu. Că trebuie să ne ținem de angajamentele pe care ni le-am asumat în fața investitorilor străini în ceea ce privește reducerea deficitului. Este principala țintă pe care marii investitori, Comisia și agențiile de rating o văd ca fiind vitală în ceea ce privește evoluția economică a României și percepția legată de situația macroeconomică a acestei țări. Altfel spus, dacă reducem cheltuielile publice, dacă încercăm să luăm măsuri pentru a reduce deficitul bugetar și, extrem de important, atragem cei peste 10 miliarde de euro din fonduri europene, avem șansa de a rămâne pe linia de plutire din punct de vedere economic”, a explicat economistul Adrian Negrescu, citat de ziare.com.

Estimările Comisiei Europene

Comisia Europeană estimează că anul acesta vom avea o creștere economică de 0,2 sau 0,3%, ceea ce înseamnă, de fapt, un fel de stagnare, dar și că evităm o recesiune, o situație în care, într-adevăr, efectele economice sunt mult mai grave.

„Noi suntem acum într-o recesiune tehnică. Da, economia a scăzut. Da, consumul s-a redus foarte mult. Da, oamenii suferă din ce în ce mai mult. Dar nu suntem într-o criză economică. Criză economică înseamnă că economia se paralizează, că zeci de mii de companii își închid porțile pentru că nu mai fac vânzări. Înseamnă că sute de mii de oameni sunt dați afară și să ne aducem aminte de precedenta criză, când am avut aproape o sută de mii de români care au avut nevoie de un moratoriu, de o înțelegere cu băncile pentru a-și amâna plățile, pentru că nu aveau din ce să le plătească. Aia înseamnă criză economică. Noi suntem în momentul de față într-o perioadă de scădere economică, dar fără efectele negative ale unei crize”, a mai explicat Negrescu.

Ce vizează următoarele reforme

Economistul a declarat că reformele necesare în perioada următoare vizează, în principal, reducerea deficitului bugetar. Acestea presupun tăierea cheltuielilor și ajustarea activității statului român astfel încât să se încadreze în resursele financiare disponibile. Resursele menționate includ veniturile obținute din taxe și împrumuturile contractate.

„Cred că cel mai bine, ca să înțelegem cât de importantă este criza politică, trebuie să ne uităm la cazul Ungariei care, după alegerile desfășurate recent, luna trecută, iată că prima lor de risc, la împrumuturile pe care le face Ungaria, a scăzut semnificativ de la 8,8% dobândă la titlurile de 10 ani, spre 5-6%, în numai două săptămâni, semn că investitorii au căpătat încredere în ce se întâmplă pe scena politică de la Budapesta și în planurile de reforme ale noului cabinet.

Asta trebuie să facem și noi, să avem rapid un guvern care să-și asume reformele legate de reducerea cheltuielilor publice, de stoparea risipei din sectorul bugetar. În prezent, noi suntem la 7%, ceea ce reflectă într-adevăr îngrijorările pieței în privința acestei tergiversări a rezolvării crizei politice de la București. Noi suntem cu spatele la zid în momentul acesta. Ori facem reforme și mergem mai departe pe o reziliență economică, pe o creștere economică chiar și subțire, foarte subțire, ori luăm măsuri populiste, creștem salarii, creștem pensii, reducem taxe și ne trezim, din păcate, în brațele FMI.

Cea mai proastă soluție ar fi în momentul de față să ajungem în zona măsurilor populiste, care să ducă România spre FMI, în condițiile în care mulți dintre investitori, cei care împrumută România cu aproape un miliard de euro în fiecare săptămână, în medie, vor renunța, practic, să mai subvenționeze România din perspectivă financiară”, a conchis Negrescu.

Preț carburanți 25 mai. Prețul benzinei și motorinei în România a rămas aproape neschimbat luni, 25 mai 2026, comparativ cu valorile din weekend, conform datelor publicate de peco-online.ro. Iată cât costă azi și benzina.

Cea mai accesibilă benzină standard este oferită la un preț de 9,32 lei/l la stațiile Petrom, iar motorina standard începe de la 9,44 lei/l.

Prețurile benzinei în București luni, 25 mai 2026

În București, luni, 25 mai, prețul benzinei standard pornește de la 9,32 lei/l în mai multe stații Petrom, aceleași valori ca în weekend. La stațiile Socar, benzina standard costă 9,34 lei/l, fără modificări față de ziua precedentă.

Rompetrol a menținut prețul la 9,38 lei/l, iar stațiile OMV, Mol și Lukoil vând benzina standard la același tarif de 9,38 lei/l, fără variații față de weekend.

În patru dintre cele cinci orașe monitorizate — București, Timișoara, Iași și Constanța — benzina standard se comercializează cu 9,32 lei/l, identic cu prețul din weekend. La Cluj-Napoca, prețul este mai mic, respectiv 9,21 lei/l, conform datelor disponibile pe peco-online.

Prețurile motorinei în București luni, 25 mai 2026

Cea mai ieftină motorină standard este disponibilă la 9,44 lei/l, la stația Rompetrol din București. Petrom oferă motorina la 9,53 lei/l, iar Lukoil o vinde la 9,54 lei/l.

Motorina standard este comercializată la un preț de 9,59 lei/l în stațiile OMV, Mol și Socar, aceleași valori ca în weekend.

În toate cele cinci orașe monitorizate — București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța — motorina standard are un preț unitar de 9,44 lei/l, conform datelor de luni, fără modificări față de sâmbătă.

Locațiile cu cei mai ieftini carburanți luni, 25 mai 2026

Conform peco-online.ro, cea mai ieftină benzină standard se găsește luni, 25 mai 2026, la prețul de 9,18 lei/l, în stația VhExtraOil din Eforie Nord, județul Constanța, același cost ca în weekend.

De asemenea, motorina standard cea mai ieftină se comercializează la 9,43 lei/l, tot în stația VhExtraOil din Eforie Nord, fără modificări față de ziua precedentă.

Persoanele fizice care au obținut venituri în România sau din străinătate sunt obligate să depună formularul 212 pentru veniturile realizate în anul 2025. Termenul limită pentru depunerea declarației unice este 25 mai 2026. 

În cazul persoanelor fără venituri care aleg voluntar să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru a deveni asigurate, depunerea declarației poate fi realizată în orice moment al anului curent. Obligația de a declara veniturile estimate pentru anul în curs a fost eliminată din legislație, iar formularul se concentrează exclusiv pe definitivarea situației fiscale pentru anul precedent.

25 mai este termenul limită pentru depunerea declarației

Conform informațiilor transmise de ANAF, declarația unică 2026 trebuie depusă până la data de 25 mai 2026 inclusiv, pentru declararea veniturilor realizate și stabilirea impozitului anual și a contribuțiilor sociale.

În cazul persoanelor care optează doar pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, formularul poate fi depus oricând în cursul anului 2026.

Declarația se completează pe surse și categorii de venit și poate fi depusă de contribuabil sau de împuternicitul ori curatorul fiscal desemnat conform Codului de procedură fiscală.

Formularul 212 este disponibil pe portalul ANAF, în format web, iar contribuabilii pot utiliza gratuit programul de asistență pus la dispoziție de instituție.

Declarația poate fi transmisă:

• în format fizic, la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire;
• online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV);
• pe platforma e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Cine trebuie să depună declarația unică

Obligația depunerii declarației unice revine persoanelor fizice care au realizat în anul 2025 venituri din România și/sau din străinătate și care datorează impozit pe venit ori contribuții sociale obligatorii.

Printre categoriile de venituri pentru care se depune formularul 212 se numără:

• venituri din activități independente;
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• venituri din chirii și cedarea folosinței bunurilor;
• activități agricole, piscicultură și silvicultură;
• transferul titlurilor de valoare și alte instrumente financiare;
• venituri din străinătate;
• venituri din alte surse pentru care există obligația declarării.

De asemenea, declarația trebuie depusă și de persoanele fizice care optează în 2026 pentru plata CASS.

Nedeclararea veniturilor aduce penalități

Penalitățile de nedeclarare sunt aplicate pentru obligațiile fiscale principale care nu au fost declarate sau au fost declarate incorect, fiind stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.

Aceste penalități se calculează la o rată de 0,08% pe zi, începând de a doua zi după scadență și până la data achitării integrale a obligațiilor fiscale principale stabilite prin decizie.

Valoarea penalității de nedeclarare nu poate depăși suma creanței fiscale principale la care se aplică.

Organul fiscal nu impune penalitatea dacă aceasta este sub 50 de lei. În cazul plății, compensării sau eșalonării obligațiilor fiscale principale, penalitatea se reduce cu 75%, conform prevederilor legale.

În situațiile în care obligațiile fiscale principale au rezultat din fapte de evaziune fiscală constatate de organele judiciare, penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100%.

Atunci când obligațiile fiscale principale sunt stabilite ca urmare a nedepunerii declarației de impunere, se aplică exclusiv penalitatea de nedeclarare, fără sancțiuni contravenționale suplimentare pentru nedepunerea declarației.

Penalitatea de nedeclarare este aplicabilă și pentru obligațiile fiscale principale determinate prin decizii de impunere emise în urma verificării situației fiscale personale, calculul acesteia începând cu prima zi a anului fiscal următor celui de impunere și continuând până la plata integrală a sumei datorate.

Penalitățile de nedeclarare constituie venit la bugetul de stat. Totodată, aplicarea acestora nu exonerează contribuabilul de plata dobânzilor aferente obligațiilor fiscale.

Ce se întâmplă dacă depui declarația 212 cu întârziere

Nedepunerea declarației unice până la termenul de 26 mai poate atrage amenzi contravenționale cuprinse între 50 și 500 lei. În plus, neplata la timp a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale poate genera dobânzi și penalități de întârziere. De asemenea, ANAF poate transmite notificări de conformare sau demara proceduri de executare silită.

Sâmbătă, 23 mai 2026, prețurile la benzină în marile orașe din România au înregistrat creșteri față de ziua precedentă. În mai multe orașe mari, cel mai accesibil litru de benzină costă mai mult decât vineri. În cazul motorinei, prețurile minime afișate sunt mai mici, însă costul unui plin rămâne ridicat. Iată ce prețuri sunt azi pentru carburanți.

Prețurile minime la carburanți în data de 23 mai 2026

Conform datelor peco-online.ro, cele mai mici prețuri înregistrate sâmbătă sunt de 9,18 lei pe litru pentru benzina standard și 9,39 lei pe litru pentru motorina standard. Cel mai ieftin litru de benzină se găsește la stația VhExtraOil din Eforie Nord, județul Constanța, iar motorina la stația Petrolium din Năsăud, județul Bistrița-Năsăud.

În marile orașe, benzina a înregistrat creșteri de preț în București, Timișoara, Iași și Constanța, unde prețurile pornesc acum de la 9,32 lei pe litru. Cluj-Napoca rămâne cel mai avantajos oraș, cu un preț minim de 9,21 lei pe litru. La motorină, prețurile minime în cele cinci orașe analizate au scăzut ușor, situându-se la 9,44 lei pe litru.

Prețurile carburanților în marile orașe, 23 mai 2026

În principalele orașe, benzina standard are prețuri minime de 9,21 lei pe litru în Cluj-Napoca și 9,32 lei pe litru în București, Timișoara, Iași și Constanța, conform peco-online.ro.

Motorina standard se comercializează la un preț minim de 9,44 lei pe litru în toate cele cinci orașe: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța. La GPL, cele mai mici prețuri sunt de 4,29 lei pe litru în București, 4,35 lei pe litru în Cluj-Napoca, 4,40 lei pe litru în Timișoara și Iași și 4,38 lei pe litru în Constanța.

Comparativ cu ziua precedentă, benzina a crescut în București, Timișoara, Iași și Constanța, de la 9,24 lei pe litru vineri la 9,32 lei pe litru sâmbătă. În Cluj-Napoca, prețul a rămas cel mai scăzut, la 9,21 lei pe litru. Motorina a scăzut în marile orașe de la 9,53 lei pe litru la 9,44 lei pe litru.

Prețurile carburanților în București, 23 mai 2026

În București, benzina standard este disponibilă la prețul de 9,32 lei pe litru în mai multe stații Petrom, situate în zone precum Barbu Văcărescu, șoseaua Virtuții, șoseaua Străulești, Antiaeriană, Mihai Bravu, Pipera, Alexandriei, Calea Vitan, Olteniței, Bulevardul Timișoara și Pantelimon.

Stațiile Socar din Theodor Pallady, Basarabia și Vasile Lascăr afișează benzina standard la prețul de 9,34 lei pe litru. În stațiile OMV, Rompetrol, MOL și Lukoil, prețul pentru benzina standard ajunge la 9,38 lei pe litru. Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare preț în București, conform listei analizate, este de aproximativ 6 bani pe litru.

Curs valutar BNR 22 mai. Vineri, înainte de weekend, Banca Națională a României a anunțat noul curs valutar al principalelor monede internaționale în raport cu leu. Astfel, un euro a fost cotat vineri la 5, lei, în creștere față de joi. În ultimele zile, moneda euro, dar și dolarul sau lira sterlină au crescut în raport cu moneda națională.

Curs valutar BNR 22 mai. Un euro, cotat la la 5,2488 lei

Moneda euro a tot crescut în ultimele zile

Joi, 21 mai 2026, euro (EUR) a fost cotat la valoarea de 5.2432 lei, înregistrând o creștere de 0.0074 lei față de ziua precedentă. Miercuri, un euro a fost cotat la 5.2358 lei, înregistrând o creștere de 0.0088 lei față de ziua precedentă. Marți, Euro (EUR) a fost cotat la 5.2270 lei, în creștere cu 0.0165 lei față de ziua precedentă. Luni, 18 mai, un euro a fost cotat la 5, 2105 lei arată BNR.

Curs valutar BNR 22 mai. Euro continuă să crească înainte de weekend. Anunțul Băncii Naționale privind schimbul valutar

Prețurile minime la benzină și motorină au rămas vineri, 22 mai 2026, la același nivel ca în ziua precedentă, potrivit datelor publicate pe site-ul peco-online.ro. Această stabilitate s-a menținut și în cazul prețurilor medii din marile orașe.

În București, Rompetrol și OMV au majorat prețul benzinei cu aproximativ 0,10 lei pe litru, iar Mol a crescut prețul cu 0,26 lei pe litru. În schimb, la motorina standard, Rompetrol a redus prețul cu 0,10 lei pe litru.

Prețul benzinei în București vineri, 22 mai 2026

Cea mai ieftină benzină standard din București este disponibilă la Socar, la prețul de 9,24 lei pe litru, nemodificat față de ziua anterioară. Stațiile Lukoil au menținut prețul la 9,28 lei pe litru, iar Petrom vinde benzina la 9,32 lei pe litru, la fel ca în ziua precedentă.

Stațiile Rompetrol și OMV au majorat prețul benzinei la 9,38 lei pe litru, de la 9,28 lei pe litru joi. Mol a afișat un preț de 9,38 lei pe litru, în creștere față de 9,12 lei pe litru miercuri.

La nivelul orașelor monitorizate, prețul mediu al benzinei standard este de 9,24 lei pe litru în București, Timișoara, Iași și Constanța, neschimbat față de ziua precedentă. În Cluj-Napoca, benzina standard se vinde la 9,21 lei pe litru, același preț ca ieri.

Prețul motorinei în București vineri, 22 mai 2026

Motorina standard în București costă vineri 9,53 lei pe litru la Petrom, un preț stabil față de ziua precedentă. La Rompetrol, prețul a scăzut la 9,59 lei pe litru, de la 9,69 lei pe litru joi.

Stațiile OMV și Mol afișează prețuri constante de 9,59 lei pe litru. Socar menține motorina la 9,69 lei pe litru, iar Lukoil o vinde la 9,74 lei pe litru, la fel ca în ziua anterioară.

În toate cele cinci orașe monitorizate, motorina standard se comercializează la un preț mediu de 9,53 lei pe litru, fără modificări față de ziua precedentă. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că motorina din România ar putea atinge prețul de 10 lei pe litru din cauza unei taxe de 2 milioane de dolari impusă de Iran în strâmtoarea Ormuz.

Unde pot găsi șoferii români cei mai ieftini carburanți vineri, 22 mai 2026

Conform peco-online.ro, cea mai ieftină benzină standard este disponibilă vineri la stația VhExtraOil din Eforie Nord, județul Constanța, la prețul de 9,18 lei pe litru. Acest preț reprezintă o creștere de 0,23 lei față de ziua precedentă, când era de 8,95 lei pe litru.

În cazul motorinei standard, cel mai mic preț este tot la stația VhExtraOil, unde a scăzut cu 0,03 lei pe litru, ajungând la 9,50 lei pe litru.

Prețurile carburanților au înregistrat o creștere semnificativă în martie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește aceste majorări, conform datelor Eurostat.

Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat dur, într-o postare pe Facebook, la criticile formulate de premierul interimar Ilie Bolojan privind proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Acesta spune că ele reprezintă un demers strategic, nu unul politic. Ivan a precizat că energia nucleară este una dintre cele mai complexe tehnologii dezvoltate vreodată.

Fostul oficial spune că proiectul SMR de la Doicești, alături de cel de la Cernavodă, reprezintă singurele legături clare și reale între România și Statele Unite în domeniul energetic. Fostul ministru a criticat intenția de blocare a acestui proiect, considerând că ar fi o oportunitate pierdută pentru o colaborare comună.

„Avem un singur domeniu clar și palpabil care leagă România de SUA în energie: Proiectul Cernavodă și cel SMR de la Doicești. Restul au fost, pe rând, nimicite. Premierul demis vrea să blocheze și acest singur cap de pod pe care da, puteam construi împreună. Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”, a transmis Bogdan Ivan.

Caracter strategic al proiectului SMR de la Doicești pentru România

Potrivit lui Ivan, proiectul SMR nu este unul politic, ci strategic, fiind susținut atât de administrațiile republicane, cât și de cele democrate din SUA, datorită tehnologiei inovative pe care o promovează. În România, sprijinul pentru acest proiect a fost asigurat de partidele liberale și social-democrate încă din 2020, subliniind că energia nu ar trebui să fie influențată de culoarea politică.

Fostul ministru a respins caracterizarea proiectului drept „câteva hârtii”, considerând aceasta o abordare superficială. El a amintit că în proiect sunt implicate companii cu prezență globală și a explicat că proiectele nucleare implică costuri ridicate din cauza normelor stricte de siguranță și a capacității ridicate de producție a energiei, peste 95% constant.

Proiectul SMR de la Doicești a fost auditat de mai multe ori, inclusiv de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a validat atât amplasamentul, cât și tehnologia utilizată. Ivan a subliniat că, indiferent de compania care va implementa proiectul, România ar deveni prima țară din Europa care produce energie prin această tehnologie.

El a atras atenția asupra riscului de pierdere a unui avantaj competitiv important, menționând că România are opțiunea de a aștepta sau de a prelua rolul de lider în producția de energie nucleară utilizând această tehnologie inovatoare.

„Câteva argumente și mesaje acum, la cald:
1. Proiectul SMR de la Doicești nu este un proiect politic. Este unul strategic. Poate una dintre puținele teme pe care administrațiile republicane și democrate din SUA s-au înțeles a rămas energia nucleară și în special tehnologia inovativă SMR.
2. În România, proiectul a fost și este susținut de liberali și social-democrați deopotrivă. Din 2020 și până azi. Energia chiar nu ar trebui să aibă culoare politică!
3. Să reduci acest important proiect (ca inovație și tehnologie) la ”câteva hârtii” arată superficialitate.
4. În proiect au fost și sunt implicate companii cu prezență globală.
5. Proiectele nucleare costă și costă mult. De ce? Pentru că vorbim de norme de siguranță unice în lume dar și despre energie care este livrată la un factor de capacitate de peste 95%, constant.
6. Proiectul SMR de la Doicești a fost auditat, inclusiv de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică prin misiuni succesive care au validat și amplasamentul și tehnologia.
7. Indiferent de numele companiei care implementează acest proiect, el poziționează România ca prima țară din Europa care produce energie cu acest tip de tehnologie. România poate aștepta din nou sau poate lua leadership-ul în producția de energie nucleară. Când ceva poate funcționa bine și face diferența, e o greșeală să îl blochezi. Mai ales când ai premise”, a mai spus ministrul.

Implicarea partenerilor americani și finanțarea proiectului

Fostul ministru a subliniat importanța menținerii angajamentului față de acest proiect, mai ales pentru a demonstra partenerilor din SUA seriozitatea României. Valoarea estimată a proiectului este de cel puțin 5 miliarde de dolari, iar finanțarea provine în mare parte din surse americane.

În contextul în care proiectul nu este finanțat direct din fondurile publice ale României, Ivan a criticat faptul că acesta a fost inclus pe lista de tăieri propusă de premierul interimar, exprimându-și nedumerirea în legătură cu această decizie.

„În momentul acesta cred că este cu atât mai important ca partenerii noștri din SUA să știe că suntem oameni serioși și că rămânem angajați în continuare acestui proiect, a cărui valoare va fi de minim 5 miliarde de dolari, mai ales că tot ei asigură cele mai importante surse de finanțare pentru proiect. Practic, deși nu este un proiect pe care îl plătesc românii, a intrat pe lista de tăieri a premierului interimar. Mă întreb de ce?”, a mai spus fostul ministrul.

Previziunile economicede primăvara ale Comisie Europene estimează o activitate economică mai slabă, deoarece conflictul din Orientul Mijlociu declanşează un nou şoc energetic care duce la creşterea inflaţiei şi zdruncină sentimentul economic. Situaţia se va îmbunătăţi uşor în 2027 dacă tensiunile de pe pieţele energiei se vor atenua.

”Înainte de sfârşitul lunii februarie 2026, se preconiza că economia UE va creşte în continuare într-un ritm moderat, alături de o nouă scădere a inflaţiei, dar perspectivele s-au schimbat substanţial de la izbucnirea conflictului. Inflaţia a început să crească la câteva săptămâni după izbucnirea conflictului, ca urmare a majorării bruşte a preţurilor la materiile prime energetice, iar activitatea economică îşi pierde dinamismul. Situaţia se va îmbunătăţi uşor în 2027 dacă tensiunile de pe pieţele energiei se vor atenua”, menţionează CE într-un comunicat.

Creşterea PIB-ului în UE este preconizată să încetinească

După ce a ajuns la 1,5 % în 2025, creşterea PIB-ului în UE este preconizată să încetinească până la 1,1 % în 2026 – o revizuire în scădere de 0,3 puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2025 (1,4 %). Creşterea PIB-ului ar urma apoi să se apropie de 1,4 % în 2027.

Proiecţiile de creştere pentru zona euro sunt de asemenea revizuite în scădere, la 0,9 % în 2026 şi 1,2 % în 2027 (de la 1,2 % şi, respectiv, 1,4 %).Se preconizează că inflaţia în UE va ajunge la 3,1 % în 2026, cu un punct procentual mai mult decât se prevăzuse anterior, scăzând apoi din nou la 2,4 % în 2027. În zona euro, inflaţia este de asemenea revizuită în creştere până la 3,0 % în 2026 şi 2,3 % în 2027, comparativ cu proiecţiile din toamnă de 1,9 %, respectiv 2,0 %.

Economia UE va continua să crească, dar într-un ritm mai lent

Ca importator net de energie, economia UE este foarte sensibilă la şocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu – un al doilea astfel de şoc în mai puţin de cinci ani. Creşterea bruscă a preţurilor la energie înseamnă facturi mai mari pentru gospodării şi creşterea costurilor pentru întreprinderi, ceea ce duce la scăderea profiturilor în multe sectoare industriale, redirecţionând efectiv veniturile dinspre economia UE către ţările exportatoare de energie.

La începutul conflictului, încrederea consumatorilor a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimele 40 de luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de creşterea inflaţiei şi de pierderea locurilor de muncă. Cu toate acestea, consumul este preconizat să rămână principalul factor determinant al creşterii.Se preconizează, de asemenea, că investiţiile întreprinderilor vor fi limitate de condiţii de finanţare mai stricte, de profituri mai mici şi de o incertitudine sporită.  Scăderea cererii externe afectează şi creşterea exporturilor.

Investiţiile UE în rezilienţa energetică, în special ca urmare a invaziei militare pe scară largă a Rusiei în Ucraina, încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare şi de scădere a consumului au făcut ca Europa să se afle acum într-o situaţie mai bună pentru a putea absorbi şocul energetic din prezent.

Se preconizează că inflaţia va creşte, din cauza preţurilor la energie

Perspectivele pe termen scurt ale inflaţiei s-au deteriorat faţă de previziunile din toamna anului 2025, inflaţia totală atingând un nivel maxim în 2026 înainte de a se relaxa în 2027, pe măsură ce se preconizează că preţurile la materiile prime energetice vor scădea treptat, deşi vor rămâne cu aproximativ 20 % peste nivelurile de dinainte de  război. Această revizuire în creştere este determinată în primul rând de o creştere rapidă a inflaţiei în sectorul energetic, datele din martie şi din aprilie indicând deja o accelerare bruscă.

Scăderea pe termen lung a ratei şomajului se apropie de sfârşit

În 2025, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 0,5 %, adăugând peste 1 milion de locuri de muncă la economia UE. În 2026, creşterea ocupării forţei de muncă este preconizată să încetinească la 0,3 %, apropiindu-se din nou de 0,4 % în 2027. Se preconizează că scăderea pe termen lung a ratei şomajului va lua sfârşit, stabilizându-se la aproximativ 6 % în 2027.Creşterea salariilor nominale este preconizată să rămână puternică, pe măsură ce salariile se ajustează la o inflaţie mai mare.

Şocul energetic adaugă o nouă povară asupra finanţelor publice

Se preconizează că deficitul public al UE va creşte de la 3,1 % din PIB în 2025 la 3,6 % până în 2027, reflectând activitatea economică modestă, creşterea cheltuielilor cu dobânzile, măsurile de atenuare a impactului creşterii preţurilor la energie asupra întreprinderilor şi gospodăriilor vulnerabile şi creşterea cheltuielilor pentru apărare.Investiţiile publice din UE sunt preconizate să se stabilizeze la niveluri ridicate în 2027, în pofida încheierii plăţilor din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Se preconizează, de asemenea, că ponderea datoriei în PIB-ul UE va creşte de la 82,8 % în 2025 la 84,2 % în 2026 şi la 85,3 % în 2027.În zona euro, se preconizează că ponderea va creşte de la 88,7 % în 2025 la 90,2 % în 2026, respectiv 91,2 % în 2027. Acest lucru reflectă deficite primare mai mari şi o diferenţă de creştere a dobânzilor din ce în ce mai nefavorabilă. Până în 2027, se estimează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100 % din PIB.

Persistenţa tensiunilor în materie de aprovizionare afectează perspectivele

Riscul major asociat previziunilor se referă la durata conflictului din Orientul Mijlociu şi la implicaţiile acestuia pentru pieţele mondiale ale energiei. Având în vedere gradul neobişnuit de ridicat de incertitudine şi intervalul de timp din ce în ce mai redus pentru o normalizare rapidă a condiţiilor de aprovizionare, previziunile de referinţă sunt completate de un scenariu alternativ care presupune perturbări de mai lungă durată.

În cadrul acestui scenariu, se pleacă de la premisa că preţurile materiilor prime energetice vor creşte semnificativ peste curbele contractelor futures de referinţă, atingând un nivel maxim la sfârşitul anului 2026 înainte de a se realinia treptat la acestea până la sfârşitul anului 2027. În acest scenariu, inflaţia nu s-ar relaxa, iar activitatea economică nu ar reuşi să se redreseze în 2027, astfel cum se preconizează în previziunile de referinţă. În plus, preţurile mai mari ar putea determina gospodăriile şi întreprinderile să reducă mai mult consumul şi investiţiile.

Pe lângă aceasta, deficitele directe de aprovizionare cu anumite materii prime şi cu anumiţi factori de producţie, de exemplu cu unele produse petroliere rafinate, heliu şi îngrăşăminte, s-ar putea intensifica, având un efect de domino asupra lanţurilor de producţie globale şi asupra accesibilităţii alimentelor.

Reducerea continuă a cererii de forţă de muncă, evidenţiată de scăderea numărului de locuri de muncă şi a ratelor de angajare, ar putea semnala un impact negativ mai puternic asupra creşterii viitoare a ocupării forţei de muncă.

Incertitudinea persistentă în ceea ce priveşte politicile comerciale mondiale şi reconfigurarea în curs a relaţiilor geopolitice şi comerciale ar putea afecta şi mai mult încrederea şi activitatea.

Implementarea mai rapidă a reformelor structurale care abordează blocaje de lungă durată din calea creşterii economice a UE rămâne un risc important în sens pozitiv în ceea ce priveşte perspectivele. Investiţiile publice puternice în sectoare precum apărarea şi tranziţia energetică pot compensa unele dintre deficienţele preconizate pentru sectorul privat. Inteligenţa artificială reprezintă atât o oportunitate, cât şi un risc: creşterea productivităţii ar putea sprijini investiţiile în UE, în timp ce perturbarea pieţei forţei de muncă ar putea afecta cererea.

Curs valutar BNR 21 mai. Banca Națională a României a anunțat, la ora 13:00, noul curs valutar. Conform informațiilor oficiale, euro continuă să crească! Astfel, un euro a fost cotat la 5.2432 lei după ultimul anunț al Băncii Naționale a României de joi.

Curs valutar BNR 21 mai

Banca Națională a României cotează astăzi un euro la 5,2432 lei în creștere față de ziua precedentă.

Joi, pe 21 mai 2026, cursul euro (EUR) a fost cotat la 5,2432 lei.

Valoarea a înregistrat o creștere de 0,0074 lei, echivalentă cu un avans procentual de 0,1413%.

Curs valutar la data de 21 mai 2026

La data de 21 mai 2026, euro (EUR) a fost cotat la valoarea de 5.2432 lei, înregistrând o creștere de 0.0074 lei față de ziua precedentă.

Dolarul american (USD) a avut o valoare de 4.5097 lei, marcând o scădere de 0.0082 lei comparativ cu ziua anterioară.

Francul elvețian (CHF) a fost cotat la 5.7347 lei, cu o creștere de 0.0197 lei față de ultima tranzacție.

Lira sterlină (GBP) a atins valoarea de 6.0612 lei, înregistrând o majorare de 0.0145 lei în raport cu ziua precedentă.

Prețul gramului de aur a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 657,1338 lei. Valoarea a crescut cu 5,9531 lei față de ultima cotare, indicând o tendință ascendentă pe piața metalelor prețioase.

Miercuri, un euro a fost cotat la 5.2358 lei, înregistrând o creștere de 0.0088 lei față de ziua precedentă. Marți, Euro (EUR) a fost cotat la 5.2270 lei, în creștere cu 0.0165 lei față de ziua precedentă. Luni, 18 mai, un euro a fost cotat la 5, 2105 lei arată BNR.

Nivel relativ de stabilitate pentru cursul valutar, spune BNR

Ieri, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR spunea cum cursul valutar și-a găsit un nou nivel de relativă stabilitate, chiar dacă volatilitatea este mai mare decât până acum.

„(Motive, n.r.) De îngrijorare în acest moment nu (există, n.r.). Am văzut că cursul şi-a găsit un nou nivel de relativă stabilitate, chiar dacă volatilitatea e mai mare decât până acum, dar este în termeni normali. S-a dus la 5,20, 5,21, 5,22. E un nou reper pentru curs, se pare că.

Suntem preocupaţi să nu avem oscilaţii mari, cât se poate, la nivelul cursului, fără ca prin aceasta să transformăm albul în negru şi negrul în alb, adică creşterea în scădere şi scăderea în creştere.

În niciun caz nu facem aşa ceva la Banca Naţională şi e important că există acest reper relativ stabil în jurul valorii de 5,20, 5,21. Dacă nu apar elemente spectaculoase noi şi grave, evident că acest reper poate fi consolidat în variaţii în sus şi în jos”, a arătat oficialul.

Curs valutar BNR 21 mai. Euro continuă să crească! La cât a ajuns după ultimul anunț al Băncii Naționale