CAB respinge cererile de suspendare a actelor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost numiți la CCR
Curtea de Apel Bucureşti a respins miercuri, 11 februarie, cererile de suspendare a actelor prin care Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc au fost numiţi la CCR. De asemenea, Instanţa a admis solicitarea privind sesizarea CCR pentru clarificarea unor chestiuni legate de vechime.
CAB, decizie în cazul celori doi judecători CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a decretului de numire a lui Dacian Dragoş la Curtea Constituţională, la doar o zi de la o decizie similară luată de un alt complet al CAB.
Instanţa a respins şi cererea de suspendare a numirii celuilalt judecător contestat, Mihai Busuioc. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivaţia pentru care avocata Silvia Uscov a contestat cele două numiri.
„Respinge cererile de suspendare a executării actului administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 (…) şi la Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 (…), formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc, ca nefondate”, este soluţia pe scurt a instanţei.
Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de Nicușor Dan, admisă
De asemenea, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de Administraţia Prezidenţială şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
„Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma «activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior» ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispoziţiile art. 53 şi art. 143 din Constituţia României”, precizează CAB.
Motivația Curții de Apel București
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondate invocate de a ambii judecători contestaţi: excepţia inadmisibilităţii şi a tardivitaăţii cererii, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei (n. red. avocata Silvia Uscov, cea care a introdus acţiunile).
Totodată, instanţa a respins excepţia lipsei de interes, invocată de Administraţia Prezidenţială şi de Dacian Dragoş, ca nefondată, precum şi excepţia lipsei de obiect invocată de Mihai Busuioc, tot ca nefondată.
Decizia de miercuri a CAB este definitivă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs
Potrivit instanţei, în celelalte privinţe, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a IX a Contencios Administrativ şi Fiscal.
Cu o zi în urmă, o altă instanţă de la Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată cererea de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, cerere depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie.
La fel ca miercuri, şi la şedinţa din ziua precedentă instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Curtea de Apel a respins alte excepţii ridicate în proces, similare celor respinse miercuri.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti mai există două cereri depuse tot de Silvia Uscov, care vizează anularea actelor de numire a celor doi judecători la CCR.
