Călin Georgescu a fost trimis în judecată! Care sunt acuzațiile. UPDATE: Anunțul ICCJ. Procurorul general a confirmat oficial ingerințele ruse din campania electorală
Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false. Alături de el, au fost trimise în judecată alte 21 de persoane, inclusiv Horaţiu Potra şi fiul acestuia, informație confirmată de procurorul general al României, Alex Florenţa.
Acesta a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținută marţi, că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024 şi a adăugat că această campanie s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului.
UPDATE: Precizările Parchetului ICCJ după trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu
Informaţia a fost confirmată printr-un comunicat în care Parchetul ICCJ notează că ”umarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii”.
”În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 şi 4 august 2025, procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpaţi:
- un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale);
- un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică;
- doi inculpaţi (arestaţi preventiv în lipsă), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
- doi inculpaţi (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
- 16 inculpaţi (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale”, anunţă marţi Parchetul ICCJ.
Ce arată rechizitoriul
Conform anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidenţiale din România din anul 2024, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, ”primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localităţii Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitaţie, în condiţii de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internaţional şi implicare în activităţi de recrutare şi instruire paramilitară, de a cărui susţinere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum şi anterior, în scopul pregătirii acesteia)”.
Potrivit comunicatului, ”cei doi inculpaţi (Călin Georgescu şi Horaţiu Potra – n.r.) au pus în discuţie un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare, urmau să desfăşoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă. Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Călin Georgescu, întâlniri clandestine pentru discutarea planului
Referitor la Călin Georgescu, procurorii au evidenţiat că acţiunile acestuia, materializate în organizarea în condiţii de clandestinitate a întâlnirii şi în discutarea planului privind conduita de urmat, ţinând cont de toate circumstanţele reale şi personale, de relaţiile anterioare dintre inculpaţi, şi demersul de contactare a liderului unei organizaţii radical-naţionaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susţinătorilor săi un îndemn acţional concret, precum şi comunicarea de informaţii false cu caracter alarmist şi potenţial manipulator şi adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreţinut, respectiv întărit rezoluţia infracţională a celui de-al doilea inculpat”.
Procurorii mai arată că Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul Bucureşti cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanşeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea şi largul suport al populaţiei. Protestele urmau a fi deturnate în acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept, punând în pericol siguranţa naţională.
”Subsecvent, în operaţionalizarea planului infracţional, în aceeaşi zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare şi asigurarea logisticii, constând în autoturisme şi un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, a două pistoale şi a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conţinut mare de substanţă explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul Bucureşti. Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliţie care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 – 03.00, au reuşit depistarea şi oprirea în trafic, pe raza localităţilor Baloteşti-Săftica, jud. Ilfov, com. Măneşti, jud. Dâmboviţa, com. Corneşti, jud. Dâmboviţa şi mun. Bucureşti, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menţionate mai sus. Toţi cei 21 de membri ai grupului constituit au acţionat în cunoştinţă de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului Bucureşti, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formaţiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat”, arată anchetatorii.
Punerea în pericol a securităţii naţionale
Concluzia lor este că umarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Procurorii explică faptul că, în ceea ce priveşte noţiunea de ”ordine constituţională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că „respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale”.
Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi „respectul pentru Constituţie” care „nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (…).”
Acţiune armată şi acţiunile violente
Reţine în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin „ordine constituţională” se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului. Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relaţiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) şi care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale. Într-un stat de drept întemeiat pe supremaţia Constituţiei şi legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituţionale pe cale extralegală, fie prin violenţă fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale. Astfel de acţiuni nu doar că încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la modalităţile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează şi limitele admise ale manifestării suveranităţii populare, substituind voinţa democratică cu acţiuni arbitrare, ilegitime şi destabilizatoare”, arată anchetatorii.
În această categorie a acţiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituţionale, pot fi incluse, în funcţie de mijloacele utilizate şi de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât şi adaptate realităţilor tehnologice şi geopolitice actuale, specifice contextului modern al ameninţărilor hibride.
”Printre acestea, cu relevanţă în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorităţii constituţionale legitime şi de declanşare a unor conflicte interne, de tip insurecţional sau paramilitar, toate în contextul unor acţiuni subversive de natură politică, desfăşurate prin structuri extra-instituţionale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naţionalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entităţi politice marginale, care îşi articulează discursul şi acţiunile în opoziţie sistematică faţă de instituţiile fundamentale ale statului şi principiile ordinii constituţionale. Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică. Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esenţă, expresii moderne ale pericolului împotriva securităţii constituţionale şi legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporţionale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituţionale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârşite în scopul înlăturării prin violenţă a autorităţilor constituţionale ori al schimbării ordinii constituţionale în afara cadrului legal„, argumentează Parchetul în comunicat.
Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înţeleasă ca expresie instituţionalizată şi legitimă a suveranităţii naţionale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanţii săi aleşi, rezultă că orice tentativă de obstrucţionare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituţionale şi principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relaţie juridico-politică oficială între guvernanţi şi guvernaţi, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerinţe din partea unor grupuri sau entităţi sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorităţi competente, afirmă procurorii.
”În consecinţă, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acţiunea unei părţi a societăţii de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităţilor statului, chiar şi în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greşită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituţional şi democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituţionale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice şi să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcţiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităţilor trebuie să se realizeze pe cale legală şi paşnică, prin mijloace prevăzute de Constituţie şi lege, şi nu prin acţiuni de forţă care alterează echilibrul constituţional şi ameninţă integritatea mecanismului juridico-politic”, conchide reprezentanţii Parchetului.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă material şi teritorial să judece cauza în fond.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată! Care sunt acuzațiile. Procurorul general a confirmat oficial
Conform anchetatorilor, în timpul anchetei, Călin Georgescu s-a prevalalat de dreptul la tăcere.
Horaţiu Potra, cu mandat de arestare în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, instigare publică.
Fiul lui Horaţiu Potra, Dorian, arestat şi el în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, iar o altă rudă a lui Potra este trimisă în judecată tot pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
”Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, afirmă anchetatorii.
Georgescu, autorul intelectual al întregului plan
Călin Georgescu este identificat ca fiind autorul intelectual al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere.
”Specificul acţional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horaţiu, acesta îndeplinind negreşit şi întocmai dispoziţiile sale, membrii grupării aşteptând semnalul trasat de către candidat, prin intermediul reţelelor de socializare, astfel cum Potra Horaţiu le-a transmis pe grupurile de mesagerie electronică relevante DRC şi RALF”, subliniază procurorii.
Procurorul general: România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024
Procurorul general al României a prezentat marți, într-o conferință de presă, concluziile anchetei despre războiul hibrid dus de Rusia în România, despre care a spus că e „mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample”. Astfel, România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024 şi a adăugat că această campanie s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului.
”Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia, pe baza unor elemente pe care vi le vom prezenta pe larg în cele ce urmează, cu privire la faptul că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a declarat Alex Florenţa, într-o conferinţă de presă.
Atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice
El a explicat că această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice.
”Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului.
Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai precizat procurorul general.
Principalele declarații ale procurorului general:
„Războiul hibrid e mult mai insiduos, mult mai perfid, dar cu rezultate mult mai ample. A fost exploatat vulnerabilitatea prjn rețele sociale, tehnici de inginerii sociae. Se derulează în continuare un război hibrid. În momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, are rezultate și se derulează prin mai multe instrumente: economice, atacuri cibernetice, subversiune politică, dezinformare și propagandă.
Atacurile cibernetice: accesarea camerelor de supraveghere aflate lângă frontiera cu Ucraina. În 2024 s au intesificat față de instituții – mai mult de 13 instituții atacate. Au fost 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Acțiuni secrete și acte de sabotaj
Actiuni secrete: acte de sabotaj. Atacurile cibernetice cum au fost asupra unor aeroporturi, instituții publice nu sunt evenimente întâmplătoare, ci fac parte dintr-un atac hibrid cu legături cu Rusia.
La nivelul rețelelor sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie, făcând referire la revoluția din 1989 care generează tensiune. Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate.
Din 27 noiembrie s-a constatat campania de intensificare a candidatului la prezidențiale – peste 1,3 milioane membri care dispersau mesaje pe rețele. Campania avut mesaje instigatoare la ură. Modelul „furtunii de minciuni” – volum mare de conținut, canale multiple, ritm rapid și continuu.
Federația Rusă a folosit TikTok
Haștagul revoluție a fost folosit în preajma alegerilor – în perioada 6-8 decembrie 2024 – de pe rețele Telegram din Rusia au fost 1,8 milioane de vizualizări zilnic. Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, de la media clasică la ferme de troli și rețele întregi de boți. În spatele atacurilor se află o coordonare din partea unui actori statali străini.
Cultivarea unor rețele de afaceri, mass-media care să influențeze acțuni guvernamentale – vizite la Ambasada Rusiei a unor parlamentari români.
Microtargetarea populației românești: O campanie sofisticată încă din 2019 o companie cu legături cu Rusia – a realizat sondaje personalizate identifcând un anume tip de continut care putea crește numărul de accesări. În urma acestei activități – au fost identificate 4 tipuri de populație: identitar- nostalgic, conspiraționist, medicină alternativă, religie.
Fermele de boți
Fermele de boți au amplificat artificial vizibilitatea, prin folosirea de influenceri corupți. Cel care dorește să dezinformeze își adaptează discursul la context național – energie, migrație, corupție, alegeri. Au fost patru companii cu legături certe cu Fedrația Rusă – site uri, pagini care prezintă conținut generat cu AI, rețea de influenceri – toate targhetând populația României. Rețea amplă de site-uri cu reclame pentru cele 4 companii cu legătură cu Federația Rusă.
Abordarea tematicilor – se face în formă alarmistă, cu tenta conspiraționistă. A fost identificată o campanie care spunea că au murit rudele unor demnitari. Au fost distribuite pe Facebook de cetățeni străini de origine africană sau care distribuiau anonim. Metoda folosită DOPPELGANGER – tactica de dezinformare în mediul online – ca să pară că vin din surse oficiale – sunt clonate siteuri ale unor instituții publice, care imită vizual sursa originală pentru a crea confuzie – dau informații care par reale, dar denaturează, conținutul e apoi distribuit prin conturi false, boți, scopul fiind nu doar să li se transmită oamenilor minciuni , ci să nu mai știe în cine să aibă încredere.
Mii de pagini care generau conținut prin AI
Au fost 2000 de pagini pe Facebook care generau conținut prin AI – redirecționau traficul către siteuri bazate pe titluri înșelătoare care atrăgeau atenția prin curiozitate, indignare, s-au utilizat reclame. Au fost create în perioada 2022 – 2024 pe narative religioase, medicină alternativă, comunism, nostalgie etc – pentru ca apoi să direcționeze către siteuri clone – exemplu site-ul CE ZICE LUMEA. Canalul Telegram: PROPAGATORCG – care și-a schimbat apoi numele în IMPLICA-TE SI TU.
Au fost sondaje false, materiale cu Călin Georgescu pe fundalul cărora rula vocea lui Georgescu. Au fost testate mai multe tipuri de conținut, fiind destinate unor nișe emoționale. Pentru viralizare suplimentară a mesajelor lui Călin Georgescu s-a folosit foarte mult campania TikTok , cu o rețea de peste 20 mii de boți, păstrată din 2023 și activată înainte de primul tur ale alegerilor.
TikTok, la solicitare noastră, a făcut o analiză amplă, au fost identificate două rețele coordonate care-l promovau pe Călin Georgescu. Rețeaua Pravda, din 2019 a fost extinsă în 19 țări din UE, printre care și România -cu mesaje care justificau invazia rusă în Ucraina. Acțiuni lansate de pagini pro-ruse: de exemplu boicotarea supermarketurile prin #curateniegenerala – 156 de milioane de vizualizări – locul 4 la nivel național”, a transmis procurorul general al României.
