Când s-a aflat, de fapt, în România despre dezastrul de la Cernobîl. De 1 Mai românii făceau grătare în aer liber

Când s-a aflat, de fapt, în România, despre dezastrul de la Cernobîl? Pe 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev s-a schimbat brusc, iar norul radioactiv care măturase deja nordul continentului ajunsese pe teritoriul românesc. La aproape o săptămână după explozia de la Cernobîl, chiar de „1 Mai Muncitoresc”, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România.

Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare din Cernobîl a explodat, cauzând ceea ce Organizația Națiunilor Unite avea să numească ulterior „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității.”

În urma exploziei și a incendiului, clădirea reactorului a fost demolată și cantități uriașe de radiații au fost eliberate în atmosferă. Măsurile de siguranță au fost ignorate, iar uraniul din reactor s-a supraîncălzit și s-a topește prin bariera protectoare.

Cantitatea de radiații eliberată a fost de cel puțin 100 de ori mai puternică decât cea eliberată de bombele atomice de la Nagasaki și Hiroshima, potrivit Greenpeace.

Când s-a aflat în România despre dezastrul de la Cernobîl. La 5 zile de la explozie românii nu știau nimic 

Pe data de 1 mai a anului 1986, a avut loc o întâlnire “epocală” a CPEx al CC al PCR, în care Nicolae Ceauşescu a decis să informeze populaţia din zonele afectate de norul radioactiv, dar doar pe jumătate. A fost formată o comisie de control asupra cazului, condusă de „savantul de renume mondial”, Elena Ceauşescu.

Anunțul căre populație a fost făcut, prin intermediul TVR, abia în după amiaza zilei de 1 Mai. Fiind zi de sărbătoare, mulți români petrecuseră ziua în aer liber, la grătare sau în parcuri.

Măsuri după data de 2 mai. Oamenii au stat cu orele la cozi pentru iod

După 2 mai, oamenilor le era recomandat evita aerisirea caselor, să spele bine fructele şi legumele sau să renunțe la ieşirile în spaţii largi.

Ulterior a fost declanşată o campanie în şcoli prin care elevilor li s-a administrat „antidotul” – o doză de iod.

La farmacii şi policlinici, pastilele au fost distribuite gratuit pentru populație, unde s-au format cozi imense, iar oamenii au stat cu orele afară, expuși, pentru ”pastila salvatoare”.

Explozie de cazuri de cancer tiroidian și afecșiuni ale sistemului endocrin

Potrivit surselor medicale, cancerul tirodian ar fi afectat circa 100.000 de locuitori din zonele afectate de norul radioactiv. Numărul crescut de îmbolnăviri de leucemie este pus pe seama aceluiași fenomen.

Afecţiuni ale sistemului endocrin, în special glanda tiroidă, diabet zaharat, probleme oculare – creşterea numărului de cazuri de cataractă, afecţiuni diverse ale sistemului imunitar şi creşterea numărului de boli alergice, în special la copii sunt probleme pe care medicii le pun pe seama expunerii la radiații. De asemenea, probleme cardiovasculare, creşterea prevalenţei hipertensiunii arteriale, scăderea fertilității sau malformații congenitale, toate acestea au fost, cel mai probabil generate de accidentul de la Cernobîl.

Efectele accidentului de la Cernobîl cunoscute și mai puțin cunoscute vor fi vizibile și posibile încă cel puțin 70 de ani în toate zonele afectate de norii radioactivi