Cătălin Cherecheș, deja fostul primar din Baia Mare condamnat la cinci ani de închisoare, care a fugit din România săptămâna trecută și a fost prins în Germania, a refuzat extrădarea în țară prin procedură simplificată astfel că va petrece Revelionul într-o pușcărie din Germania. Astfel, conform ministerului de Interne, el va fi adus în țară de abia la începutul anului viitor.
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a explicat că fostul edil Cătălin Cherecheş, va fi extrădat din Germania prin procedura obişnuită care ar putea dura, din practica anterioară, 30-45 de zile, el refuzând să fie extrădat prin procedură simplificată care ar dura 10 zile.
”Din practica anterioară, ar dura undeva între 30 şi 45 de zile, în funcţie de instanţă”, a explicat Cătălin Predoiu joi seară la Antena 3, referindu-se la procedura obişnuită prin care va fi extrădat din Germania primarul capturat.
Predoiu a explicat că este vorba despre o procedură standard, în care nu sunt implicate nici ministerele de Justiţie sau Interne din România, nici cele din Germania, procedura fiind una europeană, scrie Antena 3.
”Este vorba despre un mandat european de arestare şi de o extrădare care se face în baza acestui mandat european de arestare. De ce subliniez european, pentru că în acest caz se practică o procedură care se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Nu sunt implicate în mod direct Ministerele de Justiţie sau de Interne, nici de la noi, nici din Germania. E vorba de o procedură standard de reglementări europene”, a transmis Predoiu.
Ministrul de Interne s-a referit şi la problema extrădărilor nereuşite din Italia, în ideea în care primarul Cătălin Cherecheș tot în Italia voia să ajungă, via Germania, alături de mătușa sa.
”S-a discutat frecvent în media, în mod legitim această problematică a extrădărilor, unele reuşite, altele nereuşite, în ultimii ani, aş vrea să vă spun că în materie de extrădare procedurile sunt de un formalism extrem de strict. Practic ce trebuie să facă ţara care este solicitată cu privire la procedura de extrădare este să verifice o serie de criterii, să verifice documentaţia şi să verifice dacă există un mandat european sau cererea de extrădare dacă există, identitatea persoanei, să verifice infracţiunea pentru care a fost condamnat cel care urmează să fie extrădat, dacă există o corespondenţă în legislaţia statului solicitant.
Deci sunt criterii tehnice care sunt verificate şi nu o dezbatere pe fond a cauzei. Marea majoritate a cauzelor aşa se dezbat. Discuşia a apărut în ultimii ani când a generat o practică în instanţele italiene, în special Curtea de Apel din Bari care a ieşit din acest cadru şi a trecut în anumite situaţii la o analiză pe fond a cererilor de extrădare dincolo de formalismul standard al acestor cereri de extrădare. S-a trecut uneori la a se evalua hotărârea judecătorească în baza căreia se solicită extrădarea, ceea ce este mult peste ceea ce trebuie să facă un judecător în materie de extrădare, extrădarea funcţionând în Europa pe principiul recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine”, a transmis Predoiu.
Ministrul de Interne a adăugat că instanţa din Bari a avut această abordare deoarece există o lege, în vigoare, în Italia care permite respingerea extrădării din diverse motive.
”De ce a avut instanţa din Bari această abordare? Motivul este o lege care este în vigoare încă în Italia şi care permite judecătorului ca în anumite situaţii, respectiv atunci când persoana a cărei extrădare se cere are legături economice, sau familiale, sau chiar emoţionale în jurisprudenţă cu statul italian, să se poată respinge extrădarea şi dispune executarea pedepsei în Italia ba chiar în unele cazuri şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei”, a explicat Predoiu.
Ministrul de Interne a mai spus că această lege din Italia este în procedură de infrigement.
”Această lege este în procedură de infrigement cu Comisia Europeană şi statul român a făcut toate demersurile necesare pentru a explica care e situaţia şi colegilor italieni şi la nivelul Consiliului JAI”, a precizat Cătălin Predoiu.
Mătușa ”păstrătoare a averii” lui Cherecheș e cel mai probabil persoana la care au ajuns toți banii pe care Cherecheș i-a trimis din țară.
Fostul primar a declarat în trecut, înainte să fie condamnat, că nu are încredere în băncile din România și că își transferă 1,5 milioane de euro în Germania, într-un seif.
Mătușa lui Cătălin Cherecheș este medic şi deține o clinică în Germania, unde lucrează cu familia sa, potrivit Antena 3.
Ea e cea care l-a transportat cu mașina sa pe Cătălin Cherecheș la Augsburg, unde fostul primar plănuia să găsească un alt mijloc de transport, dar a fost arestat.
În timpul drumului spre Augsburg, condamnatul fugar a stat culcat pe bancheta din spate a mașinii, care gonea pe autostradă cu 200 de kilometri pe oră.
Deşi a fost dus la închisoarea Augsburg-Gablingen după ce a fost arestat, fostul primar din Baia Mare urmează să fie mutat la închisoarea din Munchen, potrivit unui răspuns al Procuraturii Generale din Munchen.
Cătălin Cherecheş va sta într-una dintre cele mai mari închisori din Germania. Penitenciarul din München se întinde pe 14 hectare, cuprinde 5 clădiri, cu o capacitate totală de 1379-2100 de locuri, şi este una dintre cele mai mari închisori din Germania care, de-a lungul timpului, a adăpostit infractori şi ucigaşi celebri, notează Mediafax.