Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026. Punctele critice, la 49 de ani de la cutremurul din 1977
Sute de imobile rămân încadrate și în prezent la risc seismic, iar mii de zone nici măcar nu au fost expertizate, la 49 de ani de la cutremurul masiv din România. Specialiștii avertizează că un cutremur major ar putea produce pagube serioase în special în centrul Capitalei. Bucureștiul este în prezent cea mai expusă capitală în fața unei mișcări tectonice.
Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026
Conform datelor centralizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există:
- aproximativ 349 de clădiri în clasa I de risc seismic (RS1) – cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major
- aproximativ 366 de clădiri în clasa II de risc seismic (RS2) – pot suferi degradări structurale grave
- circa 113 clădiri în clasa III (RS3) – degradări moderate
- 9 clădiri în clasa IV (RS4) – risc redus
De altfel, aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate până în prezent, unele doar parțial. În afară de acestea, peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2, U3) conform unor normative mai vechi, dar fără încadrare actuală într-o clasă de risc seismic.
Ce știm despre „bulina roșie”
Clădirile marcate cu celebrul simbol „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Acestea sunt considerate construcții care se pot prăbuși la un cutremur puternic similar celui din 1977.
Legea interzice în aceste clădiri funcționarea cinematografelor sau teatrelor. De asemenea nu pot deservi restaurante sau cluburi la parter. Alte activități publice cu aglomerări mari de persoane sunt strict interzise în aceste spații.
Zonele din București cu cele mai multe clădiri vulnerabile
Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei, construite în perioada interbelică sau înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.
Cele mai afectate zone:
- Centrul vechi și zona Universitate
- strada Academiei
- strada Bărăției
- strada Lipscani
- zona Piața Sfântu Gheorghe
- Magheru – Romană – Lascăr Catargiu
- bulevardul Magheru
- Piața Romană
- bulevardul Lascăr Catargiu
- Calea Victoriei și împrejurimi
- Moșilor – Colentina
- Grivița – Gara de Nord
În aceste zone se află numeroase imobile construite înainte de 1940, multe dintre ele afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977.
Ce clădiri au fost incluse în programele de consolidare
În ultimii ani, mai multe clădiri au intrat în programe de consolidare finanțate de stat sau din fonduri europene. Printre ele se numără imobile din:
- Calea Griviței nr. 39
- Piața Romană nr. 1
- Strada Tunari nr. 6
- Strada Sfânta Vineri nr. 5
- Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A
- Strada Mihai Eminescu nr. 127
Acestea fac parte din programele de consolidare finanțate prin buget național sau fonduri europene.
Bucureștiul este cea mai expusă Capitală din Europa
Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, în special clădiri interbelice și blocurile comuniste ridicate înainte de normele antiseismice moderne. La acestea se adaugă un număr mare de modificări structurale ilegale în apartamente.
Specialiștii avertizează că multe imobile construite între 1963 și 1977 ar putea avea vulnerabilități serioase dacă nu au fost verificate.
Cum poți verifica dacă un bloc are risc seismic
Există câteva metode simple:
- Lista oficială AMCCRS – publicată de Primăria Capitalei
- hărți online ale blocurilor cu anul construcției și clasa de risc seismic
- raportul de expertiză tehnică al imobilului
- În cazul achiziției unui apartament, verificarea clasei de risc seismic este esențială, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru clădiri RS1 sau RS2.
Cutremurul din 1977
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4 și a provocat peste 1.500 de victime, majoritatea în București. După acel moment au fost introduse norme antiseismice noi în construcții și programe de expertizare a clădirilor vechi. S-a creat și legislația privind consolidarea imobilelor vulnerabile. Cu toate acestea, România a acționat destul de lent cu privire la restaurarea clădirilor, dovadă că nici măcar o tragedie nu ne poate grăbi drumul către schimbare.
