CCR amână decizia privind Legea pensiilor speciale și interzicerea cumulului pensie – salariu la stat. Când a fost stabilit noul termen?

Curtea Constituțională (CCR) și-a amânat miercuri, 26 iulie, deciziile privind legea care vizează reforma pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat până în septembrie.

Astfel, legea pensiilor de serviciu vor fi amânate pentru data de 2 august, iar cele privind cumulul pensiei cu salariul pe 21 septembrie, iar motivul amânării îl reprezintă ”necesitatea unor lămuriri suplimentare”.

CCR amână decizia privind Legea pensiilor speciale și interzicerea cumulului pensie – salariu la stat. Când a fost stabilit noul termen

PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială, în timp ce instanța supremă a atacat legea la CCR.

”Dosar nr.1727A/2023 – Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – amanat pt 2 august.

Dosar nr.1726A/2023 – Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – amanat pentru 21 septembrie”, informează, miercuri, reprezentanții CCR.

Pe ce motiv a fost atacată legea la Curtea Constituțională

ICCJ spune că sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, în cazul ambelor legi.

Legea privind reforma pensiilor speciale – ICCJ, despre motivele de constituționalitate extrinsecă:

 „Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice”.

Motive de neconstituționalitate intrinsecă:

„Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție”.

Legea care interzice cumulul pensie-slariu la stat – ICCJ contestă:

„Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”.

Legea, adoptată de Parlament la final de iunie

Parlamentul a adoptat în 28 iunie actul normativ privind eliminarea pensiilor speciale, contestat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de guvern și convenită cu oficialii europeni. Mai exact, parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială.

Parlamentarii PSD și PNL au modificat în comisiile de specialitate proiectul de lege care reglementează statutul pensiilor speciale față de varianta prezentată de Guvern. Astfel, potrivit noilor modificări procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.

Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali. De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani. O altă modificare operată față de varianta asumată și anunțată prevede o impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30% așa cum anunțaseră inițial. Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

Cine poate cumula în continuare pensia cu salariul

– Persoanele alese în funcții publice
– Profesorii
– Academicienii
– Asistenții maternali și asistenții personali
– Personalul de îngrijire a vârstnicilor
– Cei cu pensii de urmaș și pensii de invaliditate grad III
– Personalul de specialitate medico-sanitar
– Persoanele care ocupă funcții clericale
– Persoanele care beneficiază de drepturi de autor
– Persoanele cu funcții de conducere din instituțiile autonome