CCR, așteptat să ia luni o decizie în cazul Legii biodiversităţii. AUR a contestat legea care este jalon PNRR de aproape un miliard de euro
Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să ia o decizie, luni, în cazul sesizării privind Legea biodiversităţii, după ce proiectul a fost contestat de AUR. Miza este una importantă atât pentru politica de mediu, cât şi pentru fondurile europene.
Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat decizia pentru 17 august.
Legea biodiversităţii a ajuns la Curtea Constituţională după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat CCR la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaţilor, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” şi 79 „împotrivă”, iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 „împotrivă”. Senatorii AUR au votat împotriva documentului.
Ce arată legea privind biodiversitatea
Actul aprobă Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii pentru perioada 2026-2030. Printre direcţiile urmărite, se află conservarea şi restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor ameninţate, utilizarea durabilă a biodiversităţii şi consolidarea capacităţii instituţiilor care gestionează aceste politici.
În forma adoptată de Parlament, strategia include şi obiective privind consolidarea şi extinderea reţelei naţionale de arii protejate, în linie cu ţintele europene şi globale de 30% pentru ariile protejate şi 10% pentru protecţia strictă.
Documentul are o importanţă suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.
De ce a fost contestată
AUR s-a opus proiectului în Parlament şi a atacat legea la Curtea Constituţională imediat după adoptare.
Contestarea vine însă pe fondul unei dispute politice mai largi asupra formei finale a strategiei. Proiectul a fost iniţial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior HG-ul şi a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea actului emis de un guvern interimar.
În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat faptul că Guvernul a transferat în Parlament o strategie care fusese iniţial adoptată la nivel guvernamental, acuzând o încălcare a delimitării dintre atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului. El a vorbit despre o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituţionale” şi a avertizat că situaţia se poate întoarce împotriva actualei puteri dacă rolurile instituţiilor sunt inversate.
În Parlament, PSD a introdus mai multe amendamente, iar ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a susţinut că unele modificări pot afecta angajamentele României faţă de Comisia Europeană şi pot pune în pericol banii din PNRR. USR a acuzat, la rândul său, PSD că prin amendamente riscă să compromită jalonul de aproape un miliard de euro.
Miza deciziei CCR
Decizia Curţii este importantă nu doar din perspectiva legislaţiei de mediu. Legea trebuie să îşi încheie parcursul constituţional şi să fie promulgată în termenul aferent jalonului PNRR. România are termenul de 31 august pentru aprobarea legii, iar nerespectarea angajamentului poate pune în pericol finanţarea asociată reformei.
Dacă CCR respinge obiecţia, legea poate merge mai departe spre promulgare. Dacă instanţa constituţională identifică prevederi neconstituţionale, actul se poate întoarce în Parlament pentru punerea sa în acord cu decizia Curţii.
Tensiuni la CCR după întâlnirea dintre
Şedinţa de luni a judecătorilor constituţionali are loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
Pe de altă parte, preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii privind întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale. Totodată, preşedinţii curţilor de apel susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii tribunalelor şi ai judecătoriilor din România, precum şi reprezentanţii CSM.
