UPDATE: CCR a rămas în pronunțare. Decizia la sesizarea lui Bolojan privind conflictul juridic de natură constituţională cu ÎCCJ se dă în 23 iulie
Curtea Constituţională dezbate joi, 16 iulie, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor.
UPDATE: CCR a rămas în pronunțare. Decizia la sesizarea lui Bolojan privind conflictul juridic de natură constituţională cu ÎCCJ se dă în 23 iulie
Curtea Constituţională a dezbătut, joi, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.
Astfel, Curtea Constituțională a rămas în pronunțare în sesizarea depusă de premierul Ilie Bolojan privind un presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este așteptată pe 23 iulie, potrivit Cristinei Trăilă, avocat și secretar general al Guvernului.
În cadrul ședinței, reprezentantul juridic al Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut Curții Constituționale să respingă sesizarea formulată de premier. Acesta a susținut că cererea este inadmisibilă, întrucât a fost formulată de un Guvern aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor și că urmărește transformarea Curții Constituționale într-o instanță de control judiciar. În subsidiar, reprezentantul Instanței Supreme a solicitat CCR să constate că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.
Știre inițială
CCR are pe agenda şedinţei de joi cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan.
Bolojan a sesizat Curtea Constituţională a României
Premierul Ilie Bolojan a anunţat la începutul lunii iulie că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
El a adăugat că potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a subliniat Ilie Bolojan.
ÎCCJ a sesizat CAB solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei
ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.
„Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a admis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în săptămâna următoare. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. Deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a explicat premierul Bolojan.
La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.
ÎCCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.
