CCR discută în 10 iunie sesizarea trimisă de Grindeanu privind un posibil conflict juridic între Guvern şi Parlament privind SAFE
Curtea Constituţională a României urmează să discute în data de 10 iunie sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă privind Programul SAFE, transmite Agerpres care citează oficiali ai CCR.
CCR discută în 10 iunie sesizarea lui Sorin Grindeanu privind SAFE
Sorin Grindeanu cere Curţii Constituţionale să constate existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să stabilească conduita de urmat în vederea restabilirii ordinii constituţionale.
„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.
Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, se mai explică în sesizare.
Informația vine după ce miercuri, biroul permanent, a fost de de acord cu sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR pe OUG 38/2026.
Camera Deputaților, de acord cu sesizarea
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, miercuri, proiectul Punctului de vedere asupra conflictului și a eventualelor căi de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, generat de emiterea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026, care vizează și Programul SAFE de înzestrare a Armatei.
‘Prin prezentul punct de vedere, Camera Deputaților reiterează și dezvoltă argumentele cuprinse în cererea de sesizare și solicită Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Guvernul României, precum și stabilirea conduitei constituționale de urmat pentru restabilirea echilibrului între puteri’, se arată în documentul care va fi trimis CCR.
Potrivit acestuia, Camera Deputaților apreciază, după o serie de argumente expuse, că soluționarea conflictului juridic de natură constituțională presupune atât constatarea conduitei neconstituționale a Guvernului, cât și stabilirea unor principii clare pentru viitorul raporturilor dintre Parlament și Executiv în materia delegării legislative.
Prin intermediul documentului, Camera Deputaților solicită Curții Constituționale să statornicească, în dispozitivul deciziei, cel puțin următoarele principii: Guvernul demis prin moțiune de cenzură nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate modifica, extinde sau valorifica ordonanțe de urgență aflate în procedură internă, procedurile normative interministeriale inițiate anterior demiterii rămânând înghețate la stadiul atins la momentul retragerii încrederii; este interzisă recurgerea la mecanisme excepționale de legiferare (inclusiv ordonanțe de urgență) în materii care se află deja în procedură parlamentară de dezbatere, întrucât o asemenea conduită transformă Guvernul într-un legiuitor concurent, încalcă art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție și contravine principiului loialității constituționale.
Un alt principiu este acela că ordonanțele de urgență trebuie să aibă un caracter material omogen și să fie circumscrise unei situații extraordinare determinate, a cărei reglementare nu poate fi amânată; utilizarea unei ordonanțe de urgență ca instrument pentru promovarea unei agende normative eterogene, prin agregarea de modificări și derogări în domenii diverse, este incompatibilă cu exigențele art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.
În ceea ce privește situația concretă generată de OUG nr. 38/2026, Camera Deputaților apreciază că soluționarea conflictului juridic de natură constituțională reclamă, de asemenea, stabilirea obligațiilor pozitive ce incumbă Guvernului și Parlamentului, după cum urmează: obligația Guvernului ca pe viitor să utilizeze procedurile parlamentare ordinare specifice dreptului la inițiativă legislativă – formularea de
amendamente și susținerea acestora în comisii și în plen – pentru a promova soluții normative în domenii pentru care există deja proiecte de lege și propuneri legislative aflate în curs de dezbatere, evitând recurgerea ordonanțe de urgență în paralel cu procedura parlamentară.
De asemenea, obligația de colaborare loială între Parlament și Guvern, în sensul în care Executivul să respecte rolul de unică autoritate legiuitoare al Parlamentului și să se abțină de la folosirea mecanismului ordonanței de urgență în perioadele de tensiune politică generate de procedurile parlamentare de retragere a încrederii, în special după adoptarea unei moțiuni de cenzură.
‘Prin stabilirea acestor principii și obligații, Curtea Constituțională va asigura nu doar repararea dezechilibrului creat prin emiterea și publicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026, ci și prevenirea repetării unor astfel de conduite neconstituționale în viitor, consolidând, în același timp, rolul Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării’, subliniază documentul.
Camera Deputaților mai solicită CCR să admită cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională formulată de președintele Camerei Deputaților și să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de emiterea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026, ca urmare a: adoptării și valorificării ordonanței de urgență după retragerea încrederii în Guvern prin moțiune de cenzură, cu încălcarea art. 110 alin. (4) din Constituție și a art. 37 alin. (3) din Codul administrativ; recurgerii la adoptarea ordonanței de urgență pentru reglementarea unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, cu încălcarea art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție și a principiului loialității constituționale; utilizării ordonanței de urgență ca instrument de reglementare eterogenă, în afara exigențelor art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție.
Totodată, Camera Deputaților solicită CCR ‘să stabilească conduita constituțională de urmat de către Guvernul României și Parlamentul României’, în sensul principiilor și măsurilor arătate în prezentul punct de vedere.
Tot miercuri, Biroul permanent al Senatului și-a însușit punctul de vedere al Comisiei de constituționalitate privind existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern prin adoptarea OUG 38/2026, care vizează și Programul SAFE de înzestrare a Armatei.
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a depus la CCR o solicitare de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională declanșat prin emiterea OUG 38/2026 și cere stabilirea unei conduite de urmat în vederea restabilirii ordinii constituționale.
