CCR va amâna din nou decizia pe pensiile magistraților, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament
CCR nu a luat o decizie asupra acestei obiecții de neconstituționalitate nici în plenul din 24 septembrie.
Potrivit surselor Digi24, judecătorii Curții au stabilit în ședința precedentă un termen de 2 zile în care judecătorul raport trebuia să transmită concluziile către ceilalți magistrați ai Curții, iar acest lucru nu s-a întâmplat, fapt pentru care este foarte probabilă o nouă amânare a decizie pe sesizarea ÎCCJ la proiectul privind pensiile magistraților.
Conform procedurii, când intră un dosar la CCR, el este repartizat de presșdintele Curții Constituționale unui judecător raportor. Acesta face două documente, un raport în care prezintă dosarul și o serie de concluzii. Judecătorul raportor scrie în concluzii propunerea de soluționare a sesizării respective, informații pe care trebuie să le trimită celorlalți magistrați au Curții cu două zile înaintea ședinței de plen.
Dacă aceste concluzii nu sunt transmise cu 2 zile înainte de plenul CCR, atunci judecătorul raportor poate cere amânarea dosarului.
Amânarea poate fi solicitată și de alți judecători, iar motivul este de regulă faptul că au nevoie de mai mult timp ca să studieze dosarul.
Nici în ședința precedentă a Curții nu au fost transmise concluziile în termenul stabilit, cel de două zile. Este posibil ca judecătorii constituționali să se pronunțe pe 14 octombrie sau să existe o nouă amânare pentru un plen al Curții din săptămâna 20 – 24 ocotombrie,
Conform surselor citate, judecătorul raportor nu are încă majoritatea necesară care să sprijine propunerea sa de soluționare pe sesizarea ÎCCJ la legea privind pensiile magistraților.
Acesta e motivul pentru care judecătorul raportor tot propune amânarea dosarului. Citește și: Președintele consideră „exagerată” discuția despre efectele politice ale unei respingeri la CCR a reformei pensiilor magistraților
Pe ordinea de zi a ședinței CCR din 8 octombrie figurează și alte sesizări AUR, POT și SOS România la propuneri legislative pe care și-a asumat răspunderea Guvernului.
Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Executivul își poate asuma răspunderea.
Magistrații din toate judecătoriile, toate tribunalele, toate curțile de apel, Parchetul General, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea, pe parcursul săptămânii trecute, ca formă de protest.
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani.