Ce a făcut scriitorul Barbu Ștefănescu Delevracea când a fost primar al Capitalei. Patru lucruri extraordinare pentru București!

”Neghiniță”, ”Apus de soare” sau ”Hagi Tudose”, sunt doar câteva dintre titlurile pe care orice om care a trecut prin școala românescă nu are cum să nu le știe. Autorul lor este avocatul și oratorul Barbu Ștefănescu Delavrancea. Dar ce se știe mai puțin despre el este că a devenit, la un moment dat, și edil al Bucureștiului.Ce a făcut scriitorul Barbu Ștefănescu Delevracea când a fost primar al Capitalei? ”Era un vizionar”, au spus oamenii epocii.   

Barbu Ștefănescu Devavrancea s-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezin al unei familii modeste.

Tatăl, Ștefan „căruța-goală”, pe numele adevarat Ștefan Tudorică Albu, era descendent din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice”. Așa a devenit căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu.

După cele patru clase primare, Barbu este înscris ca bursier la Liceul „Sf. Sava” unde învață cu cei mai de seama profesori ai Capitalei din acea vreme. E repede remarcat pentru talentul și capacitatea sa de asimilare. Din 1877 devine student la Facultatea de Drept.

Ce a făcut scriitorul Barbu Ștefănescu Delevracea când a fost primar al Capitalei. A dat legea repaosului duminical

Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost edilul Bucureştiului în perioada 1899-1901, depăşind cu succes perioada de criză cu care s-a confruntat România la acea vreme.

De numele lui se leagă câteva premiere pentru administraţia locală de atunci.

Primul lucru pe care l-a dorit şi l-a făcut în calitate de primar a fost Legea repaosului duminical, prin care muncitorilor li se dădea o zi liberă pe săptămână.

„Să le dăm dreptul de a-şi mângâia copiii, de a şi-i iubi şi de a şi-i creşte şi cunoașteˮ, spunea atunci Delavrancea, arătând că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, dacă în fiecare zi pleacă la lucru în zori şi se întorc acasă noaptea, târziu.

A înlocuit tramvaiele trase de cai cu cele electrice și a făcut lucrări de aliniere pe 120 de străzi

În perioada lui Delavrancea, a avut loc și modernizatea transportului în Capitală.

Acesta a susţinut cu tărie că tramvaiele nu ar trebui trase de cai şi le-a promis bucureştenilor că acestea vor fi înlocuite cu tramvaie electrice. Şi s-a ţinut de cuvânt.

Deşi ţara trecea print-o criză economică, iar bugetul Primăriei era foarte mic, în cei doi ani petrecuţi la cârma Capitalei, Delavrancea a făcut lucrări de aliniere pe 120 de străzi din centrul oraşului, dar şi de la periferie.

Cea mai mare realizare – sistemul de filtrare al apei din Dâmbovița

Cel mai bun lucru pe care Delavrancea l-a făcut pentru bucureşteni rămâne sistemul de prelucrare şi filtrare a apei râului Dâmboviţa.

Acesta a cerut construirea unei staţii de captare a apei, în Bragadiru, compusă din 20 de puţuri de beton, iar uzina electrică de la Ciurel a fost mutată la Grozăveşti şi mărită instalaţia.

Au fost construite un rezervor pentru înmagazinarea apelor captate şi un apeduct, albia Dâmboviţei a fost adâncită, iar malurile reparate.

La finalul mandatului lui Delavrancea, „apa consumată de bucureşteni era curată, limpede şi potabilăˮ, iar mortalitatea din cauza febrei tifoide a scăzut simţitor.

Tata al pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum si al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România, Barbu Ștefănescu Delavrancea s-a stins din viață pe 29 aprilie 1918, la Iași .