Ce atu ar avea România pentru negocierea viitoarelor funcţii la nivel european după alegeri

Ce atu ar avea România pentru negocierea viitoarelor funcţii la nivel european după alegeri.  În ţările din vest, înclusiv în cele mai mari puteri europene, Franţa şi Germania, partidele anti-migraţie şi antisistem au înregistrat victorii.

În România şi alte ţări est-europene, partidele de centru au avut rezultatele cele mai bune.

Acest lucru i-ar putea oferi ţării noastre un atu în negocierea viitoarelor funcţii de conducere la nivel european.

Ce atu ar avea România pentru negocierea viitoarelor funcţii la nivel european. 33 de locuri în Parlamentul European

România va avea 33 de locuri în viitorul Parlament European. Cele mai multe revin alianţei PSD – PNL, cu liste conduse de Mihai Tudose, respectiv Rareş Bogdan.

Cele două mari partide vor avea 11, respectiv 8 mandate. Urmează AUR cu 6, Alianţa Dreapta Unită cu 3 şi UDMR cu două. În Parlamentul European, românii au trimis-o şi pe Diana Şoşoacă, după ce partidul ei a obţinut două mandate.

Nicolae Ştefănuţă este singurul independent care a prins lista.

„Nu este atât de mare surpriza faţă de ultimele sondaje pe care le aveam înaintea alegerilor. În asta constă democraţia, în a căuta să captăm în Parlamentul European toate curentele de opinie din toate statele, mai extremiste sau mai centriste, cum sunt ele. Au câştigat câteva procente bune, dar nu suficient pentru a schimba direcţia Uniunii Europene”, spune Doru Frânţescu, analist politic.

La nemţi, Partidul Alternativa pentru Germania a obţinut cel mai bun rezultat din istorie.

În Austria şi Belgia, extremiştii au devenit principalele forţe politice.

Iar în Italia, partidul Fraţii Italiei a luat peste 28 de procente, cu patru mai mult decât Partidul Democrat.

Care va fi structura Parlamentului

Partidul Popular European rămâne numărul unu ca mărime, cu 186 de mandate. Urmează apoi socialiştii şi democraţii, cu 134 de locuri. Grupul Renew a pierdut 23 de locuri faţă de fosta legislatură şi este la 79 de mandate. Grupurile politice ale extremiştilor au mai multe voturi ca în 2019: 73 pentru Conservatorii şi Reformiştii, şi 58 – grupul Identitate şi Democraţie.

Primul lucru pe care îl vor face cei 720 de europarlamentari va fi să aleagă un nou preşedinte al Comisiei Europene. Susţinută de popularii europeni, Ursula von der Leyen este cotată cu prima şansă.

Von der Leyen are însă nevoie de însă 175 de voturi pentru a fi realeasă şi nu a exclus chiar o colaborare cu extrema dreaptă italiană a Giorgiei Meloni, şefa guvernului de la Roma.

Giorgia Meloni a ieşit învingătoare, dar nu a fost furtuna Giorgia. Cel puţin nu prin comparaţie cu Marine le Pen, taifunul Marine le Pen, am văzut ce a făcut partidul oblăduit de aceasta. Pe cale de consecinţă, va trebui să se întoarcă la echilibristica pragmatică, între polul de putere Viktor Orban – Marine le Pen şi partidele tradiţionale.

Toate au curtat-o până acum pentru că era văzută ca cea care va decide direcţia în care se va înclina balanţa Parlamentului European.

Premierul maghiar a fost printre cei mai fericiţi lideri europeni la finalul zilei.

Rezultatele votului au produs încântare şi la Moscova.