Ce este ciuma pneumonică și cum se răspândește. Rusia ține totul secret
Secret deplin în Rusia privind un deces din cauza unui posibil caz de ciumă pneumonică. Organizația Mondială a Sănătății are puține date și nu poate estima deocamdată gravitatea situației.
Rusia ține totul secret
Organizația Mondială a Sănătății a declarat miercuri că are puține răspunsuri clare despre moartea unei angajate de 28 de ani de la Institutul Anticiumă din Irkutsk, în Siberia, caz care a stârnit îngrijorări la nivel global privind o posibilă formă rară de ciumă.
Rusia spune că femeia a murit din cauza unei pneumonii de origine necunoscută și că niciun caz de ciumă nu a fost raportat recent, însă aproximativ 200 de persoane intrate în contact cu ea au fost plasate în carantină sau sub supraveghere, iar presa vorbește despre o a doua angajată cu pneumonie de „cauză nedeterminată”.
OMS, care nu a primit informațiile suplimentare solicitate de la Moscova, afirmă că riscul pentru populația generală pare scăzut, dar că nu poate face o evaluare completă.
Ciuma pneumonică este singura formă a bolii care se transmite de la om la om și cea mai periculoasă dintre cele patru tipuri provocate de bacteria Yersinia pestis.
Ce este ciuma pneumonică
Ciuma pneumonică este o infecție pulmonară foarte gravă, adesea descrisă drept cea mai virulentă formă de ciumă.
Există alte trei tipuri de ciumă: bubonică, care afectează ganglionii limfatici, septicemică, care afectează sângele și ciuma faringiană, care afectează gâtul, după consumul de carne infectată.
Boala poate apărea după ce a avut loc o infecție inițială cu unul dintre aceste alte tipuri. Simptomele includ dificultăți de respirație, dureri în piept și tuse frecventă cu sânge.
Ciuma pneumonică este considerată mai gravă decât cea bubonică, dar este întâlnită mai puțin frecvent.
La nivel global, numărul de infecții cu toate cele trei tipuri de ciumă variază în fiecare an, înregistrându-se cel mai probabil între 1.000 și 3.000 de cazuri.
Majoritatea acestora reprezintă cazuri de ciumă bubonică. Multe dintre ele apar în Africa Centrală, dar cazurile se dezvoltă și în alte locuri, inclusiv în Rusia, India, China și Statele Unite, potrivit BBC.
Situația din Rusia
O persoană care lucra la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, din Siberia, în sud-estul Rusiei, a murit. Au existat, de asemenea, relatări în presă potrivit cărora o a doua angajată a laboratorului ar avea pneumonie de „cauză nedeterminată”, a declarat miercuri directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.
Persoana decedată, în vârstă de 28 de ani, a fost identificată de publicația regională independentă Lyudi Baikala drept Daria Șipilova.
Șipilova s-a prezentat prima dată la spital pe 29 septembrie, în Șelehov, un oraș situat la aproximativ 19 kilometri sud-vest de Irkutsk, unde lucra.
Rospotrebnadzor, agenția rusă care se ocupă de bolile infecțioase, afirmă că angajata a murit din cauza unei pneumonii de origine „necunoscută” și a minimalizat suspiciunile că decesul ei ar avea legătură cu munca.
OMS a declarat că a văzut relatări din presa locală despre un incident în laborator care a implicat o eprubetă spartă. În prezent, „știu ce știți și dumneavoastră din presă despre eprubeta spartă și expunere”, a spus miercuri dr. Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului OMS pentru managementul epidemiilor și pandemiilor, citată de CNN.
Pe 2 octombrie, guvernul rus a organizat o ședință „deoarece suspecta că o angajată a Institutului din Irkutsk a contractat o infecție periculoasă”, a declarat miercuri directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. OMS a precizat că a aflat prima dată despre pacientă deoarece folosește inteligența artificială pentru a monitoriza știrile locale în căutare de boli îngrijorătoare.
Conform dreptului internațional, Rusia ar fi trebuit să raporteze incidentul în termen de 24 de ore.
După ce OMS a solicitat mai multe informații despre deces, Federația Rusă a răspuns marți că „recent nu a fost raportat niciun caz de ciumă”.
200 de persoane, în carantină
Guvernul rus a mai spus că a plasat în carantină sau sub supraveghere atentă aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu angajata, a precizat OMS.
OMS a spus că a solicitat informații suplimentare de la guvern, dar nu le-a primit.
„Nu avem imaginea completă a acestui eveniment și nu putem efectua o evaluare completă a riscului”, a declarat Tedros. „Un schimb de informații prompt, complet și transparent, în temeiul reglementărilor internaționale, este esențial pentru a clarifica relatările contradictorii și a permite o evaluare corectă a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică.”
Mai multe spitale din zonă au restricționat vizitele și efectuează controale medicale amănunțite, inclusiv prin completarea de către persoane a unor chestionare despre simptomele „ciumei” și ale altor boli infecțioase. Rospotrebnadzor a asigurat însă locuitorii din regiunea în care funcționează laboratorul că „situația epidemiologică” este stabilă.
La Institutul Anticiumă lucrează aproximativ 95 de persoane. Institutul a fost înființat în 1934 pentru a cerceta ciuma.
Bacteria care provoacă ciuma, Yersinia pestis, circulă în continuare printre animalele sălbatice din Siberia și din regiunile învecinate, notează CNN.
La nivel global, peste 200 de specii de mamifere, în special rozătoare, pot contracta Y. pestis, arată studiile. Marmotele sunt cei mai frecvenți purtători din Siberia.
OMS a declarat că riscul pentru populația generală „pare a fi scăzut” în acest moment, pe baza informațiilor limitate de care dispune.
Ce trebuie să știm despre ciumă
În fiecare an există mii de cazuri suspectate de ciumă în întreaga lume. Între 2019 și 2025, zece țări au raportat aproape 4.000 de cazuri suspectate de ciumă la om și 423 de decese, a anunțat miercuri OMS.
Asia Centrală are cel mai mare număr de focare, adică de zone în care boala este prezentă. Oamenii se infectează cel mai des în urma expunerii la rozătoare infectate.
Există patru tipuri majore de ciumă provocate de Y. pestis, care afectează diferite părți ale corpului:
- Ciuma pneumonică este o infecție pulmonară rară și mortală. Oamenii de știință consideră ciuma pneumonică cea mai periculoasă formă a infecției.
- Ciuma bubonică, cea mai frecventă formă, apare adesea în urma mușcăturii unui purice sau când bacteria pătrunde printr-o tăietură sau o leziune a pielii. Infecția provoacă inflamarea și durerea ganglionilor limfatici și poate evolua spre ciumă septicemică.
- Ciuma septicemică infectează sângele și poate duce la insuficiență a organelor. Poate apărea și direct în urma mușcăturii unui purice.
- Ciuma faringiană afectează gâtul, după consumul de carne infectată.
Ciuma pneumonică este singura formă a infecției bacteriene care se poate transmite de la o persoană la alta.
Numărul de reproducere de bază este de aproximativ 1,1–1,3, ceea ce înseamnă că o persoană cu ciumă pneumonică poate transmite boala, prin tuse sau strănut, la aproximativ 1,3 persoane, arată studiile. Picăturile provenite de la animale infectate pot transmite, de asemenea, boala.
Tratament după expunere
Oamenii pot dezvolta simptome chiar și la 24 de ore după expunere, potrivit dr. Rutul Dalal, medic infecționist la Penn State Health St. Joseph Medical Center.
În mod obișnuit, persoanele cu ciumă pneumonică sunt atât de bolnave încât rareori o transmit mai departe, deoarece „este foarte greu pentru cineva chiar și să meargă, să își desfășoare activitățile zilnice, nici atât să călătorească”, a spus el.
Nu există zboruri directe între Rusia și SUA, a subliniat Dalal. Până când călătorii infectați ar ajunge în SUA, ar prezenta deja simptome.
„Desigur, trebuie să fim atenți”, a spus el, pentru că „lumea e acum un sătuc”, așa cum am aflat cu toții în timpul pandemiei de Covid-19.
Pacienții tratați în primele 24 de ore de la infectare au cele mai mari șanse de supraviețuire.
Persoanele cu ciumă primesc de obicei antibiotice timp de cel puțin 10–14 zile.
Cinci antibiotice funcționează de obicei cel mai bine împotriva ciumei: ciprofloxacina, levofloxacina, moxifloxacina, gentamicina și streptomicina.
Medicii folosesc vaccinuri împotriva ciumei încă din secolul al XIX-lea, dar nu este clar cât de bine protejează acestea împotriva ciumei pneumonice.
OMS nu recomandă vaccinarea decât pentru grupurile cu risc ridicat și pentru lucrătorii de laborator expuși în mod regulat la bacterie.
