Indicele de corecţie la pensie, un element important al celei mai ample reforme a pensiilor de la fosta recalculare, din 2010, dispare cu noua recalculare. Proiectul actual a fost realizat împreună cu experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege ar fi sustenabilă și că va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.
Proiectul de lege a avut in vedere doua principale obiective: eliminarea inechitatilor din sistem si adecvarea pensiilor mici, precum si asigurarea unei stabilitati pe termen mediu si lung a sistemului de pensii.
Legea Pensiilor și recalcularea acestora începând cu luna septembrieeste un subiect foarte dezbătut în România. Recent, șeful CNPP a făcut niște prezicări despre indicele de corecție, care este foarte important pentru pensionari.
Totuși, trebuie făcute unele precizări menite să clarifice anumite aspecte. Se știe că valoarea pensiilor de care vârstinicii vor beneficia după 1 septembrie va fi determinată de mai multe criterii, printre care și acest indice de corecție, arată DC Business.
Înainte de toate merită amintit că acest indice de corecție a fost introdus prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 170 și a fost aplicat tuturor pensiilor. În primul an el a fost de 1,12, urcând la 1,17 în 2012 și 2013, pentru ca apoi să scadă, în următorii ani până la 1,15, ba chiar 1,07, cum s-a întâmplat în 2014 și 2014. În 2019, el a fost de 1,20, pentru ca din 2020 să fie de 1,41.
În noua Lege a pensiilor, acest element nu se mai regăsește, iar seniorii care s-au retras din activitate înainte de anul 2011 vor avea parte de cele mai mari majorări de pensii. Veniturile lor s-ar putea dubla aproape, dacă au muncit mai mult de 25 de ani.
În același timp, șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a explicat că „pensionarii care au beneficiat de un indice de corecţie mare vor avea creșteri mai mici, iar cei care nu au beneficiat de indice de corecție vor beneficia de creșteri mai mari. Contează foarte mult care a fost nivelul contribuţiilor, istoricul profesional”, a subliniat șeful CNPP.
Alt factor care va spori veniturile pensionarilor sunt punctele de stabilitate care, după cum declara recent ministrul Muncii, Simona-Bucura Oprescu, ”ne ajută în special să adecvăm pensiile cu venituri mici”.
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia, inclusiv cele aferente perioadelor de necontributivitate, și a numărului de puncte de stabilitate. Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
– 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani. Exemplu: între 25 și 30 de ani se acordă 2,5 puncte;
– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani. Exemplu: între 30 și 35 de ani se acordă 3,75 puncte;
– 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.