Ce este „tusea de 100 de zile”, care a umplut spitalele de copii

Ce este „tusea de 100 de zile”, care a umplut spitalele de copii. La mai puțin de o lună de la începerea școlii, spitalele de copii din București sunt luate cu asalt, iar în unitățile de primiri urgențe timpii de așteptare pot depăşi chiar și trei ore.

Motivul nu îl reprezintă nici virozele, nici gripa, ci tusea convulsivă, cunoscută și sub denumirea de „tusea de 100 de zile”. Și mai grav este faptul că această boală, mortală în anumite cazuri, poate fi prevenită prin vaccinare.

Ce este „tusea de 100 de zile”. E provocată de o bacterie

Cel puţin 10 copii ajung zilnic cu tuse convulsivă în fiecare unitate de primiri urgenţe pentru copii din Capitală. Mulţi dintre ei sunt internaţi imediat.

„Nu reuşesc să expire, pentru că acest act de tuse este controlat în mod anormal de creier, este o chestie pe care nu poţi s-o înfrânezi. Noi am avut în ultima lună 5 pacienţi care au avut nevoie de suport vital adică au trebuit intubaţi şi ventilaţi mecanic pentru că altfel mureau”, a declarat dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

„Tusea convulsivă este o afecţiune respiratorie specială produsă de o bacterie care se numeşte bordetella pertussis Spre deosebire de o răceală obişnuită, care durează 7-10 zile, în această maladie episoadele de tuse pot să dureze până la 100 de zile”, a mai precizat dr. Mihai Craiu.

Mai mult, potrivit medicilor infecționiști, în cazul copiilor mici, a sugarilor mai exact,  internarea este obligatorie pentru că boala, netratată corespunzător, poate duce chiar la deces. Până acum, în România, doi copii au murit deja.

 Medic: „Copilul tușește până aproape de leșin”

Medicii spitalului Gomoiu din Capitală se confruntă și ei cu un val de îmbolnăviri, iar numărul mare de pacienți îngreunează activitatea în unitatea de primiri urgențe. Este motivul pentru care timpul de aşteptare până la preluarea cazurilor poate depăşi 3 ore.

Medicii estimează însă că în următoarele săptămâni durata de aşteptare s-ar putea dubla. „Tusea este principalul simptom. Copiii tuşesc, fac apnee şi ajung la cameră de gardă pentru că părinţii se sperie”,  a declarat Diana Zaharia, medic în cadrul spitalului Gomoiu.

 Debutează ca o răceală

Boala debutează cu simptome asemănătoare unei răceli obişnuite, cu febră moderată, rinoree şi tuse uscată zi şi noapte. Urmează apariţia unor crize severe de tuse convulsivă, cu un zgomot intens respirator, iar pacienţii simt că se sufocă.

Acestea sunt adesea însoţite de vărsături, iar, în ultima fază a bolii, accesele de tuse devin mai rare, dar continuă să persiste. „Este ușor de recunoscut căci tusea, ca principal simptom, este una atipică, virulentă, epuizantă. Tușești până aproape de leșin, în anumite situații.

Copiii mici pot avea apnee, pot prezenta vărsături din cauza efortului. Adulții pot avea incontinență urinară, chiar și coaste fracturate tot din cauza efortului depus când tușesc”, explică și medicul epidemiolog Emilian Popovici.

Medicii le recomandă părinților ca la primele semne ale bolii să se prezinte cu cei mici mai întâi la medicul de familie. Însă, cei mai mulți dintre ei, luați prin surprindere de agresivitatea bolii, nu mai așteaptă și se prezintă la camerele de gardă ale spitalelor pe care le supraaglomerează.

Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut o serie de recomandări pentru populaţie:

• Prezentarea la medic la apariţia simptomelor sugestive: accese de tuse intense şi prelungite, vomă după accesele de tuse, dificultate în respiraţie la sugar, inspir zgomotos;
• Vaccinarea la timp a sugarilor şi recuperarea restanţierilor; Vaccinarea gravidei, în vederea asigurării protecţiei sugarului mic, dar şi a mamei;
• Vaccinarea adultului, cu rapel la fiecare 10 ani.

Tusea convulsivă, cea mai gravă epidemie din ultimii 25 de ani în Europa

Potrivit Centeres for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA, numărul cazurilor de tuse convulsivă a crescut de cinci ori în acest an, față de anul trecut. Fenomenul este valabil și în Europa. De exemplu, autoritățile sanitare franceze afirmă că este cea mai gravă epidemie de tuse convulsivă din ultimii 25 de ani.

Astfel, serviciul public de sănătate din Franța subliniază circulația foarte puternică a virusului, care s-a intensificat în ultimele luni. Dovadă: aproximativ 35.000 de cazuri confirmate. Acest virus a provocat în Franța decesul a 22 de copii, dintre care 20 de sugari.

Conform unui raport ECDC publicat la începutul anului, în 2023, în țările europene au fost înregistrate aproape 60.000 de cazuri de tuse convulsivă, adică de zece ori mai multe cazuri față de 2021 și 2022.

În Anglia, potrivit Agenției pentru Siguranța Sănătății, în perioada ianuarie – august 2024, au fost înregistrate peste 13.000 de cazuri de tuse convulsivă și decesul a zece sugari.