Ce impozite și taxe trebuie plătite în 2026. Majorările au fost deja aprobate de Guvern

De la 1 ianuarie 2026, în România, intră în vigoare un nou set de reguli ce schimbă modul de calcul al impozitelor locale pentru personae fizice, prin Legea nr. 239/2025. Totuși. regula de bază rămâne la fel în ideea în care plătești impozit pentru ce ai în proprietate la finalul anului, cum ar fi clădiri, terenuri sau vehicule, iar plata se face în două tranșe, cu date scadente la 31 martie și 30 septembrie.

Guvernul a adoptat în decembrie Ordonanța de urgență nr. 78/2025 prin care sunt stabilite reguli noi pentru impozitele și taxele locale din anul 2026, astfel încât primăriile să poată adopta la timp hotărârile necesare.

Ce impozite și taxe trebuie plătite în 2026

Guvernul a decis să intervină prin ordonanță de urgență pentru a evita situația în care primăriile rămân fără o parte importantă din veniturile necesare funcționării. Toate consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București au fost bligate să adopte până la 31 decembrie 2025 hotărârile prin care stabilesc impozitele și taxele locale pentru anul 2026.

Impozitul pe mijloacele de transport va fi calculat, ca și până acum, în funcție de capacitatea motorului și nivelul de poluare. Ordonanța introduce valori clare pentru fiecare categorie de vehicul, de la motociclete și autoturisme mici până la mașini cu motoare mari sau autobuze.

Pentru mașinile hibride cu emisii reduse, de cel mult 50 g CO2/km, primăriile pot acorda o reducere de până la 30% din impozit, dacă adoptă o hotărâre în acest sens.

Modificări privind impozitele locale

Pentru anul 2026, impozitele și taxele locale stabilite în sume fixe vor fi actualizate în funcție de rata inflației din 2025. Dacă o primărie nu a făcut această actualizare la timp, se vor aplica automat nivelurile maxime prevăzute de lege. Pentru anumite taxe, mai ales cele legate de transporturi grele, actualizarea se face în funcție de cursul euro și de regulile stabilite la nivel european.

O diferență este însă aceea că, de la anul, baza de calcul se modifică în mai multe puncte, se restrânge lista de scutiri, iar unele valori de referință cresc puternic. Asta înseamnă că, pentru mulți proprietari impozitul pe locuință va crește vizibil în 2026, în unele cazuri chiar și cu 80% sau mai mult, în funcție de zonă și de deciziile autorităților locale.

Unele primării pot păstra cote mai mici de impozitare, în timp ce în alte localități efectul cumulat al valorilor actualizate și al coeficienților poate să producă salturi vizibile. Spre exemplu, pentru București, au fost prezentate calcule care indică majorări apropiate de 80%, pe fondul creșterii valorii impozabile pe metru pătrat.

Ce prevede ordonanța-trenuleț

Proiectul prevede înghețări în zona pensiilor și indemnizațiilor. Nici pensiile de serviciu nu vor fi actualizate în 2026.

În schimb, pensiile de urmaș acordate potrivit Legii nr. 56/2020 nu sunt incluse explicit în regimul de înghețare, ceea ce creează cadrul legal pentru indexarea acestora cu rata medie anuală a inflației.

Reducerea subvențiilor pentru partide

Proiectul Ordonanței – trenuleț prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor birourilor parlamentare. De asemenea, vor fi diminuate subvențiile pentru partide și minorități naționale cu 10%.

Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce

Proiectul aduce schimbări în impozitarea capitalului și a companiilor:

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% în 2026. Va fi eliminat complet din 2027.

Impozitul suplimentar în sectoarele petrol și gaze naturale (ICAS) se prelungește cu un an și va fi eliminat complat din 2027 (Era valabil până la 31 decembrie 2025).

Impozitul pe construcții va fi abrogat începând cu anul fiscal 2027.

Pentru microîntreprinderi se introduce o cotă unică de 1%, de la 1 ianuarie 2026. De asemenea, sunt ajustate regulile privind plafonul de încadrare și determinarea bazei impozabile.

Creștere de impozitare pentru anumite venituri ale asociaților

Impozitul aplicat avantajelor acordate asociaților sau participanților la persoane juridice (bunuri, servicii sau plăți peste prețul pieței) crește de la 10% la 16%, aliniindu-se nivelului impozitului pe dividende.

Impozitul se reține în continuare la sursă, măsura urmând să se aplice din 1 ianuarie 2026.

Măsuri pentru combaterea evaziunii

În privința combaterii evaziunii în domeniul produselor accizabile, au fost introduse următoarele prevederi:

• Autorizarea antrepozitelor fiscale, importatorilor și distribuitorilor se va face centralizat, de către o Comisie ANAF.
• Se introduc autorizații obligatorii pentru importul și exportul de produse energetice.
• Sunt impuse garanții financiare, raportări lunare, criterii stricte de bonitate și verificări privind proveniența fondurilor.
• Sunt prevăzute sancțiuni dure și anularea autorizațiilor pentru nerespectarea regulilor.

Măsuri privind salariul minim

În privința salariului minim, Guvernul propune neimpozitarea și neplata contribuțiilor pentru 300 lei/lună până la 30 iunie 2026 și pentru 200 lei/lună între 1 iulie – 31 decembrie 2026.

Măsura se aplică salariaților cu normă întreagă, încadrați la salariul minim brut. Plafoanele de venit sunt stabilite la 4.300 lei (prima jumătate a anului) și 4.600 lei (a doua jumătate).

Tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană sunt excluse din calculul plafonului.

Măsuri privind RO e-Factura și RO e-TVA

Proiectul aduce modificări în digitalizarea fiscală. Termenul de transmitere a facturilor în RO e-Factura devine 5 zile lucrătoare. Obligația se extinde explicit și la relația B2C. Sunt incluse și facturile emise către persoane impozabile nerezidente, dar înregistrate în scopuri de TVA în România.

De asemenea, se abrogă obligația de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA. Notificările RO e-TVA pentru contribuabilii cu TVA la încasare sunt suspendate până la 30 septembrie 2026.

Cum va fi repartizat impozitul pe venit către autoritățile locale

Proiectul mai prevede pentru anul 2026 stabilirea de noi cote de repartizare a impozitului pe venit către autoritățile locale. Municipiul București primește un regim distinct de repartizare.

Autoritățile locale pot contracta împrumuturi din Trezorerie de până la 700 milioane lei, inclusiv pentru termoficare și proiecte PNRR.

Continuă “Masa sănătoasă” și crește alocația

Programul „Masă sănătoasă” continuă în 2026. Alocația zilnică crește cu 10%, la 16,5 lei/beneficiar, bugetul total alocat fiind de 1,53 miliarde lei.

Programul acoperă 171 de zile de curs.

Proiectul conține și reguli mai stricte pentru companiile de stat privind salariile, performanța și reorganizarea în caz de pierderi, precum și eliminarea unor obligații declarative pentru companiile cu capital de stat.

Taxa pe stâlp, eliminată abia din 2027

Impozitul pe construcţii (taxa pe stâlp) se va aplica până la finalul anului următor, la fel ca impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), datorat de companiile din petrol şi gaze, prevede un proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de către Ministerul Finanţelor şi consultat de către Profit.ro. De asemenea, aşa cum a fost anunţat de către Guvern, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi redus la 0,5% şi eliminat din 2027.

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit Profit.ro, impozitul pe construcţii (taxa pe stâlp) se va aplica până la finalul anului următor, la fel ca impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), datorat de companiile din petrol şi gaze. ICAS ar fi expirat la finele acestui an.

În prezent, impozitul pe construcţii se aplică anual, cu cote diferite, astfel:

• o cotă de 0,5% asupra valorii nete a construcţiilor, altele decât cele prevăzute la lit. b), pentru care nu se datorează impozit pe clădiri/taxa pe clădiri;

• o cotă de 0,25% asupra valorii construcţiilor din contracte/acorduri sau alte acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere, în cazul celor aparţinând domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Taxa de stâlp este de 0,5% din valoarea netă a construcţiilor din patrimoniul contribuabililor, respectiv de 0,25% din valoarea construcţiilor din contracte/acorduri sau alte acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere, în cazul celor aparţinând domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Potrivit legislaţiei ANRE, toate taxele şi impozitele impuse de autorităţile statului fac parte din categoria costurilor necontrolabile care sunt recunoscute în tarifele reglementate practicate de operatorii de transport şi distribuţie.

În ceea ce priveşte impozitul pe cifra de afaceri, în prezent, după mai multe modificări, este în continuare în vigoare pentru companii cu rulaje anuale de peste 50 milioane euro, iar un mecanism conceput să-l înlocuiască, anume limitatea deductibilităţii unor cheltuieli efectuate către firme străine afiliate, se aplică doar societăţilor cu cifre de afaceri de sub 50 milioane euro pe an.