Economiștii au realizat deja mai multe analize despre impactul conflictul de la granița țării. Ce se întâmplă cu economia României în urma războiului din Ucraina? Răspunsul e clar. Deși, aparent, țara noastră nu este impactată direct, urmează o criză lungă și, spun economiștii, dureroasă.
România nu este lovită direct de efectele războiului și, implicit de sancțiunile impuse de UE și Statele Unite Rusiei. Și asta deoarece Comerțul României cu Rusia și Ucraina e la niveluri modeste: 1,61% din exporturi mergeau către ruși și încă 0,88% către ucraineni. La importuri, 3,5% veneau din Rusia – gazul fiind cea mai importantă marfă – și 1,06% din Ucraina, a explicat economistul Petrișor Peiu.
Și investițiile rusești în România sunt modeste, realizând o cifră de afaceri totală cu puțin peste 1% din PIB-ul țării. Dar unele dintre acestea acoperă sectoare strategice.
În primul rând mâncarea se va scumpi mult și foarte mult din cauza sancțiunilor aplicate rușilor, dar și de pierderea de recoltă din Ucraina. Rusia este cel mai mare exportator de grâu al lumii (18% din exporturile globale), iar Ucraina, al cincilea (8% din exporturile globale).
Pentru agricultură, România va avea îngrășăminte extrem de scumpe, întrucât Azomureș a fost închis. Cu 13-14 milioane de tone anual, Rusia este al patrulea cel mai mare producător din lume de fosfați. Și tot al patrulea producător mondial de îngrășăminte cu nitrogen, cu peste 9 milioane de tone.
România este al patrulea cel mai mare exportator din UE de grâu, deci va câștiga mai mulți bani din vânzarea recoltei, dar românii vor plăti o pâine mult mai scumpă. Ungaria și Bulgaria au interzis deja exporturile de grâu.
Aproape două treimi din exportul mondial de floarea-soarelui se făcea din Rusia și Ucraina. România este cel mai mare producător din UE de floarea-soarelui, deci va câștiga mai mulți bani din vânzarea recoltei, dar românii vor plăti un ulei mult mai scump.
Țițeiul va avea prețuri uriașe, de peste 100 de dolari/baril pentru o lungă perioadă de timp, pentru că Rusia este al doilea cel mai mare producător din lume.
„După ce au crescut prețurile la energie și a fost primul val, apoi s-a văzut în prețul produselor alimentare și de primă necesitate, ca val 2, iar valul 3 s-a văzut la servicii. Acum venim iar cu un val 1, dacă Rusia e scoasă de pe piața gazelor. Va crește prețul la gaze și petrol, va genera un nou val 1”, explică procesul analistul economic Dragoș Cabat.
În consecință, inflația va continua să crească și nu să scadă, așa cum erau așteptările.
Și economistul Cristian Păun a declarat că inflația „va lovi din nou în lunile aprilie – mai”, iar războiul din Ucraina și posibila seceta vor agrava situația până la recesiune sau posibilă criză economică.
Scumpirea petrolului duce implicit la scumpirea carburanților și a transportului.
Gazul se va scumpi, de asemenea, la cote istorice și va rămâne la un preț foarte ridicat, pentru că nimeni în Europa nu are o soluție minune să reducă dependența de gazul rusesc peste noapte. Astăzi, Europa importă din Rusia 45% din totalul importurilor de gaze, iar România a ajuns deja la o cotă de 25% din consumul intern importat de la Gazprom, mai spune Petrișor Peiu.
Companii românești vor fi extrem de afectate de sancțiunile impuse Rusiei, pentru că acționarii lor majoritari aveau operațiuni uriașe acolo.
Piața rusă este a opta cea mai mare piață auto din lume, cu aproape 1,7 milioane de automobile vândute în anul 2021. Aproape 40% din această piață revine grupului Renault, care și produce 39,5% din automobilele produse în Federația Rusă. Dacia este cea mai mare și mai importantă companie românească, cu o cifră de afaceri anuală de peste 2% din PIB-ul țării. Iar Dacia depinde în mod esențial de investițiile făcute de compania-mamă, Renault, explică Peiu.
Impactul total asupra industriei auto mondiale al sancțiunilor împotriva Rusiei este minor în privința pierderii pieței, dar este major în privința sugrumării producției de procesoare: principala sursă de neon (gazul utilizat pentru procesul de litografiere al cipurilor), este Rusia, unde neonul este produs secundar al industriei metalurgice și apoi este purificat de către o companie din Ucraina. De exemplu, atunci când a avut loc invadarea Crimeii, prețul neonului a crescut cu 600%.
Mai mult, Rusia produce o treime din consumul global de paladiu, un metal de neînlocuit pentru convertorii catalitici din industria auto.
Preţul locuinţelor ar putea sări în aer pe fondul războiului de la granițele României. Pentru ca nu mai pot fi aduse anumite materiale de construcţii din Ucraina, ele sunt aduse din Turcia unde cererea a crescut, iar preţurile au urcat foarte mult.
Furnizorii de materiale de construcţii cu care lucrează constructorii din România s-au orientat către alte ţări. Spre exemplu, fierul era adus de pe piaţa din Ucraina, iar acum este adus din Turcia şi Bulgaria.
Cererea a crescut în aceste ţări, prin urmare preţurile au crescut. În doar două săptămâni, fierul a înregistrat o scumpire cu 50%, la fel şi alte materiale de construcţie, precum betonul, polistirenul sau cărămida care s-au scumpit cu aproximativ 10%.
Costul unei construcţii a crescut cu 15%, iar asta se va reflecta în preţurile locuinţelor.