Ce se întâmplă cu impozitul minim pe cifra de afaceri. Anunțul Ministerului Finanțelor pentru companii

După discuțiile cu patronatele din sectorul construcțiilor, Ministerul Finanțelor a fost de acord să ajusteze impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). În plus, facturile restante ale statului la lucrări de construcții se vor compensa cu obligațiile fiscale ale constructorilor, inclusiv facturile restante ale autorităților locale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri, ajustat

Ministerul Finanțelor a precizat că în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), din 3 noiembrie, au fost analizate principalele dificultăți cu care se confruntă sectorul construcțiilor, precum și propunerile formulate de mediul de afaceri pentru susținerea activității acestuia.

Potrivit președintelui FPSC, Cristian Erbașu, la întâlnirea care urma să aibă loc pe 3 noiembrie, constructorii urmau să insiste asupra modificării legislației impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ca facturile restante ale statului la lucrări de construcții să se compenseze cu obligațiile fiscale ale constructorilor, inclusiv facturile restante ale autorităților locale.

Ministerul Finanțelor a explicat într-un răspuns trimis Mediafax că menține un dialog constant cu reprezentanții patronatelor și ai mediului de afaceri, inclusiv cu cei din sectorul construcțiilor, în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru asigurarea unui cadru fiscal predictibil și a unei funcționări eficiente a economiei.

„În urma analizelor efectuate și a dialogului constant cu mediul de afaceri, a fost decisă ajustarea regimului IMCA, în sensul reducerii cotei de impozitare de la 1% la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026 pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, precum și eliminarea acestui impozit începând cu anul 2027”, au transmis reprezentanții instituției,

„Ministerul Finanțelor recunoaște rolul strategic al sectorului construcțiilor în economia națională, atât prin contribuția sa de aproximativ 7% la PIB, cât și prin importanța în implementarea investițiilor publice — de la infrastructura de transport până la spitale și școli finanțate prin PNRR și programele europene 2021–2027. Consultările cu reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) vor continua, în cadrul procesului de analiză a politicilor fiscale, cu respectarea atribuțiilor instituționale și a cadrului legal în vigoare”, au comunicat oficialii istituției.

Cum se poate face compensarea în prezent

În ceea ce privește compensările cerute de patronate, oficialii Ministerului Finanțelor au detaliat care este procedură fiscală în vigoare.

„Cadrul legal actual, în ceea ce privește compensarea de drept în materie fiscală este reglementată la articolul 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește condițiile în care operează această compensare. Odată îndeplinite condițiile, compensarea operează în puterea legii, la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile”, arată MFP.

Potrivit oficialilor, compensarea reglementată la art. 167 din Codul de procedură fiscală are drept ipoteză, ca și în dreptul comun, existența a două raporturi juridice obligaționale, în care părțile sunt aceleași, dar aflate, în fiecare dintre cele două raporturi, pe poziții diferite.

Concret, în ceea ce privește raporturile juridice care constituie ipoteza compensării în materie fiscală, sunt:

• pe de o parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile fiscale ale contribuabilului reprezentând impozite, taxe, contribuții datorate bugetului. În acest raport juridic, statul este creditor, iar contribuabilul este debitor;
• pe de altă parte, raportul juridic al cărui conținut îl formează obligațiile statului reprezentând impozite, taxe plătite în plus și care dau un drept de restituire/rambursare, precum și sumele de plată la buget. În acest raport juridic statul este debitor, iar contribuabilul creditor.

Ce prevede Codul Fiscal

„Principiul de bază al compensării este ca cele două subiecte ale raportului juridic fiscal (statul pe de o parte și contribuabilul pe de altă parte) să fie deopotrivă debitor și creditor una față de cealaltă. A doua condiție care trebuie îndeplinită este ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică”, arată specialiștii MFP.

Prin urmare, precizează oficialii, dacă un debitor datorează ANAF pe de o parte impozite, taxe, contribuții și, pe de altă parte, are de încasat sume plătite în plus ori TVA de rambursat, compensarea se realizează de drept, de către ANAF, până la concurența sumei celei mai mici.

Astfel, în ipoteza în care debitorul datorează ANAF impozite, taxe, contribuții dar are de încasat diverse sume de la alte autorități publice, compensarea fiscală reglementată de Codul de procedură fiscală nu operează întrucât sumele nu sunt administrate de aceeași autoritate publică, spun specialiștii MFP.

„În plus, s-a reglementat la art. 230 alin. (3) din Codul de procedură fiscală un mecanism procedural fiscal care să permită ANAF să nu mai execute bunurile debitorului dacă acesta are de încasat sume certe, lichide și exigibile de la o autoritate publică ci executarea silită să se realizeze prin poprirea respectivelor sume dacă debitorul prezintă ANAF o adeverință eliberată de respectiva autoritate publică prin care sunt certificate sumele pe care le are de primit”, au conchis reprezentanții Ministerului Finanțelor.