Cei mai mulți candidați pentru funcția de procuror-șef al DIICOT. UPDATE: Bogdan Pîrlog s-a retras din cursa pentru șefia DIICOT. Interviurile organizate de Ministerul Justiției
Au început interviurile pentru funcția de procuror-șef al DIICOT, parchetul care a atras cei mai mulți candidați. Cinci procurori au intrat în procedura de selecție organizată de Ministerul Justiției.
UPDATE: Antonia Diaconu nu mai vrea transportul fizic al dosarelor
Antonia Diaconu a fost întrebată, miercuri, la interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cum vede politica de digitalizare a instituţiei.
”Pe digitalizare în mod evident trebuie un pic să ne îndepărtăm de copiile inutile, de transportul fizic de documente, de cărat dosare dintr-o parte într-alta, care consumă timp şi energie şi bani. În momentul de faţă încă cărăm dosare, rechizitorii din teritoriu la Bucureşti, să fie semnate fizic de către procurorul superior, care întorc ulterior în teritoriu pentru a fi depuse către tribunalele sau curţile de apel respective”, a afirmat Antonia Diaconu.
Ea precizat că transportul fizic al dosarelor la structura centrală reprezintă şi o vulnerabilitate.
”Avem atâtea semnături digitale la dispoziţie, avem posibilităţi să putem să le integrăm într-un cadru legal, să putem să folosim, toată lumea foloseşte, e important să fie totul foarte securizat. Dar după ce îţi asiguri componenta de securitate să poţi să faci schimb de informaţii mult mai rapid. Este şi o vulnerabilitate să cari dosarele cu maşina încă în momentul ăsta. Şoferul poate să facă un accident pe autostradă şi să ai dosarul la dispoziţia tuturor”, a transmis Antonia Diaconu.
Ea s-a referit şi la faptul dacă inteligenţa artificială ar putea fi de ajutor procurorilor DIICOT.
”Poate fi un sprijin, nu poate fi un substitut al procurorului, dar un sprijin poate să fie, cel puţin în dosarele DIICOT unde sunt volume foarte mari de date, poate să sintezeze poate să coreleze sub supravegherea unui specialist şi a unui procuror, evident”, a explicat Antonia Diaconu.
UPDATE: Bogdan Pîrlog s-a retras din cursa pentru șefia DIICOT
Procurorul militar Bogdan Ciprian- Pîrlog a anunțat că se retrage din procedura de selecție pentru numirea în funcția de procuror-șef al DIICOT, precizând că va continua competiția pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Într-o postare pe Facebook, el a arătat că, în urma unei „temeinice analize”, a decis să nu mai participe la procedura pentru conducerea DIICOT și să își concentreze eforturile asupra candidaturii pentru funcția de procuror general. Pârlog a susținut că experiența sa profesională, acumulată în peste 25 de ani de activitate ca procuror, precum și competențele dobândite de-a lungul carierei îl recomandă pentru această poziție, unde consideră că își poate valorifica optim abilitățile.
Pîrlog a subliniat că demersul său nu a fost motivat de ambiții personale, ci de dorința de a contribui la „reașezarea Ministerului Public în parametrii unei evoluții normale, constructive”, astfel încât instituția să ofere un serviciu public la standardele așteptate într-un stat de drept membru al Uniunii Europene.
UPDATE: Ce își propune Alina Albu, actualul șef al instituției
Alina Albu, care țintește un nou mandat de procuror-șef al Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT), a susținut miercuri interviul organizat de Ministerul Justiției. Albu a listat rezultatele celor trei ani de mandat în fruntea DIICOT, a vorbit despre prioritățile pe care le are pentru următorii trei ani și a dat detalii despre modul în care au evoluat grupările de criminalitate organizată în ultimii ani.
Șefa DIICOT a vorbit și despre fenomenul consumului de droguri, pe care l-a catalogat drept o problemă de sănătate publică.
DIICOT este astăzi mai puternic, mai pregătit, mai flexibil, mai adaptat tehnologic decât era acum trei ani, a punctat Alina Albu în cadrul interviului pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.
Printre obiectivele asumate pentru următorii trei ani, Alina Albu a menționat: combaterea în sistem integrat a traficului de droguri cu accent pe întreruperea lanțurilor de aprovizionare, combaterea sclaviei moderne, lipsirea de putere financiară a grupurilor de infractori sau sporirea capacității de răspuns instituțional la amenințările hibride. În același timp, Alina Albu a vorbit pe larg despre implementarea principiului urmăririi banilor în anchetele desfășurate de procurorii DIICOT.
Principiul urmăririi banilor și lipsirii crimei organizate, a infractorului, de resursă financiară trebuie să devină reflex condițional al fiecărui procuror. Dacă nu vom face acest lucru, combatem în van – grupurile infracționale sunt precum caracatița. Dacă nu tai capul acelei caracatițe nu vei face nimic. Capul acelei caracatițe e banul, pentru că gruparea infracțională asta urmărește, a subliniat procurorul-șef DIICOT.
Alina Albu a subliniat că problema consumului de droguri trebuie privită mai degrabă ca o problemă de sănătate publică.
Consumatorul nu este cel care ar trebui primul pedepsit, nu ne axăm pe represiunea consumatorului, ne axăm pe vânzător, pe cel care îl alimentează, dar adicția trebuie recunoscută, trebuie tratată. Trebuie mai mult decât ce facem astăzi, a transmis Alina Albu în timpul interviului.
Potrivit procurorului-șef DIICOT, „se ajunge la represiune atunci când prevenția a eșuat, atunci când educația nu este suficientă, atunci când grupurile țintă ale traficanților nu primesc suficient ajutor”.
Puțin probabil să reușească DIICOT să combată eficient și să distrugă piața de droguri dacă cererea continuă, dacă oameni ajung în stare de excluziune socială, de sărăcie, lipsă de perspective din toate punctele de vedere, vor continua să fie piață de desfacere. Nu există ofertă fără cerere și invers (…)
Problema drogurilor în România, ca și în alte țări, e una care trebuie tratată cu rigoare, ca problemă socială, în al doilea rând ca problemă de risc sanitar și problemă de represiune penală, a mai punctat șefa DIICOT.
Interviuri pentru procuror-șef al DIICOT
Cinci procurori au intrat în procedura de selecție organizată de Ministerul Justiției, anume Ioana-Bogdana Albani, Alina Albu, Antonia Diaconu, Codrin Horațiu Miron și Bogdan Ciprian Pîrlog, care a participat și la interviul pentru funcția de procuror general al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Interviurile organizate de Ministerul Justiției au început la 9:30, cu Ioana-Bogdana Albani, șefa Serviciului de combatere a traficului stradal de droguri din DIICOT.
Ulterior, la 11:00, este programat interviul actualului procuror-șef al DIICOT, Alina Albu, care candidează pentru un nou mandat.
Urmează Antonia Diaconu, procurorul-șef al Serviciului Teritorial Pitești (ora 12:30), și Codrin Horațiu Miron, procurorul-șef al Serviciului Teritorial Timișoara (ora 14:00).
Ultimul candidat intervievat pentru funcția de procuror-șef DIICOT este Ciprian Pîrlog, care a participat și la interviul de luni, pentru funcția de procuror general.
Ioana-Bogdana Albani: Nu poate fi acceptat ca un inculpat trimis în judecată de structura centrală să depună un denunţ în structura teritorială
Ioana-Bogdana Albani, candidată pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a afirmat că nu poate fi acceptat ca un inculpat trimis în judecată de structura centrală să depună un denunţ în structura teritorială şi să îi fie acordate beneficii, fără ca procurorul care l-a trimis în judecată să poată aprecia dacă două bile cumpărate echivalează cu kilogramul de droguri cu care inculpatul a fost prins, conform News.ro.
Este un fenomen, este vorba de neregularităţi punctuale constatate, dar care pot vulnerabiliza activitatea direcţiei. În cursul anului trecut s-a desfăşurat un amplu control cu o tematică sensibilă, cea a înregistrării denunţurilor persoanelor care de cele mai multe ori au fost inculpate şi fac acest lucru, nu din mărininie, ci pentru a-şi asigura o situaţie mai confortabilă o pedeapsă mai mică. Denunţul, dacă este valorificat, poate reduce la jumătate limitele între care se poate stabili o pedeapsă. Au fost constatate neregularităţi, a afirmat Ioana-Bogdana Albani.
Ea a menţionat la ce se referă aceste nereguli.
Unele dintre ele în anumite zone, să spunem sistematic, deci pentru o anumită zonă, în altele, din necunoaştere sau poate din neglijenţă. Este vorba doar de circuitul şi înregistrarea acestor denunţuri. Nu este vorba de cum sunt ele soluţionate şi controlul nu a avut ca obiect să intervină în soluţia vreunui procuror în acest sens, ci doar circuitul. Şi circuitul este foarte important şi este o vulnerabilitate nu pentru că se întâmplă sistemic, ci pentru că se întâmplă şi poate profita în mod clar mediul infracţional.
Ei vin către noi cu informaţii, denunţ, e adevărat cele pe care ei le consideră necesare şi utile. Şi atunci respectarea ordinului pe care îl avem intern cu privire la circuitul denunţurilor chiar trebuie să fie respectat, a transmis Ioana-Bogdana Albani.
Ea a explicat că nu este normal ca o persoană trimisă în judecată de structura centrală a DIICOT să depună un denunţ la structura teritorială.
Nu poate fi acceptat ca un inculpat trimis de judecată de structura centrală să depună un denunţ în structura teritorială. Structura teritorială să nu verifice, cum spune ordinul. Deci cine l-a trimis în judecată şi să purceadă mai departe la acordarea beneficiilor, fără ca procurorul care l-a trimis în judecată să poată şi el aprecia cumva dacă două bile cumpărate echivalează cu kilogramul de droguri cu care tu l-ai prins. Dacă beneficiul nu e pentru faptul că ai denunţat, ci ce ai denunţat, cum ai denunţat şi cum s-a valorificat, a mai transmis Ioana-Bogdana Albani.
Ea a afirmat că sunt persoane trimise în judecată pentru infracţiuni cu violenţă şi fac denunţuri pe traficul de droguri pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
Cu mai mulţi ani în urmă a fost formulată o critică la adresa Direcţiei chiar de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în sensul că inculpaţi trimişi în judecată de ei pentru fapte complexe formulau denunţuri la DIICOT pe droguri, fiind varianta cea mai simplă şi obţineau prin valorificarea acestor denunţuri , prin trimiterea la instanţă a hârtiilor necesare, reducerea limitelor de pedeapsă pentru acele infracţiuni importante.
Sunt trimişi în judecată pentru omor, tentativă de omor. Fac denunţ pe droguri, pe fapte relativ minore. (…) El nu are treabă cu traficul de droguri, el este denunţătorul. Dar va beneficia chiar dacă va da două bile, cum spunem în limbajul nostru obişnuit, a mai declarat Ioana-Bogdana Albani.
